Perle din facultate

1. Electronii care trec de grila sunt franati in spatiu.

2. Lungimile de unda din seria Balmer se determina dupa graficul lungimilor de unda al seriei Lyman.

3. Spectroscopul este un aparat format dintr-un ansamblu de lunete si o prisma pentru difractia radiatiei monocromatice.

4. Spectrometru este deosebit de spectroscop si spectrograf deoarece el contine curent electric. Daca ne uitam prin spectroscop nu vedem nimic.

5. Componenta longitudinala a vitezei nu este modificata in experimentul lui Busch deoarece inductia campului magnetic actioneaza numai pe verticala.

6. Spectrometru-masoara densitatea liniilor emise de atomul de H2, spectroscop-transmite semnale catre spectrograf; iar spectrograful inregistreaza semnalele primite.” – [intrebarea era:care e diferenta intre spectroscop, spectrograf si spectrometru-n.

7. Spectrometru-masoara densitatea liniilor emise de atomul de H2, spectroscop-transmite semnale catre spectrograf; iar spectrograful inregistreaza semnalele primite.” – [intrebarea era:care e diferenta intre spectroscop, spectrograf si spectrometru-n.

8. In experimentul lui Busch sarcina electrica patrunde intr-un camp electric. Aceasta va determina accelerarea electronului in ambele sensuri.

9. Importanta modelului spatial al atomului este ca aici atomul se studiaza in coordonate cilindrice.

10. Radiatia X este radiatia magnetica care se propaga cu un flux de protoni.

11. Energia de ionizare este energia necesara unui electron din invelisul electronic pentru a se smuci din acesta.

12. Procesul de ionizare atunci cand 2 sau mai multi atomi cu proprietati comune dar cu numar atomic Z diferit formeaza o substanta.

13. Energia de excitare are loc atunci cand unui atom aflat in stare fundamentala i se aplica o astfel de energie, acesta trece din starea initiala in starea de excitare.

14. Electronii emit o radiatie in jurul axei proprii.

15. Dispozitivul experimental este reprezentat de un spectrometru cu prisma format din: colimator, fanta, prisma, 3 obiective si 3 lunete.

16. Rutherford urmareste asezarea particulelor electrice pe o foita.

17. [in modelul Rutherford – n. ed.] s-a folosit o radiatie si s-a observat ca o parte din particulele alfa au fost imprastiate in toate directiile iar altele au trecut ceea ce a dus la concluzia ca nucleul este granulat.

18. Tensiunea superficiala explica fenomenul lumii vii.

19. Tensiunea superficiala este reprezentata de sarurile organice. Sunt lichide care scade (sic!) tensiunea acestea fiind substante tensioactive.

20. Puntea lui Warthon (Wheatstone – n. ed) – este o retea legata sub forma unui paralelogram. Una din diagonale este alimentata la curentul electric din laborator. Cealalta diagonala este la un (sic!) alimentare constanta.

21. Transportul activ se face in sensul contrar cel (sic!) gradientului de concentratie si necesita consum mare.

22. Dispersia luminii a fost descoperita de Newton la introducerea unei prisme in contact cu lumina.

23. Cuantificarea la scara microscopica nu se vede deoarece la interferenta dintre particule lumina trece printr-o umbra datorita luminii incandescente propulsand cuantificarea la scara microscopica in intuneric.

24. Corpul negru este corpul aflat in spatele altui corp nefiind expus direct la actiunile din afara.

25. Principiul I al termodinamicii este cel care permite extinderea legii conversiei energiei, energia poate fii (sic!) conservata pentru a putea fi consumata.

26. Dispersia luminii arata ca la trecerea luminii albe printr-o piramida de sticla se observa lumina.

27. Fenomenul de dispersie a luminii este fenomenul prin care lumina se imparte in mai multe unde reflexive. Unda la intalnirea unui obstacol, lumina se imparte in mai multe unde sau isi schimba directia de unda.

28. Principiul I al termodinamicii este principiul energiei energetice si se refera la diferite forme din natura.

29. Radiatia luminii atunci cand trece printr-un spectru se disperseaza in mai multe culori. Acest fenomen este interpretat prin intermediul unui aparat numit spectroscop.

30. Tensinea superficiala se implica si in cadrul fenomenelor de capilaritate, astfel se poate explica faptul ca in vasele capilare se intilnesc venele si arterele, implicit un volum mai mare de sange si peretii vaselor de sange nu sufera nici o ruptura.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *