Origami (hartie pliata) – tot ce trebuie sa stiti despre aceasta arta (inclusiv poze)

Origami (din japoneza 折り紙 origami, hartie pliata) constituie arta plierii hartiei colorate in modele de creaturi vii, obiecte neinsufletite sau forme decorative abstracte.
Elefant in tehnica origami prin plierea unei bancnote
origamini-hartie-pliata-dolar1
Lumea artelor traditionale japoneze a reprezentat intotdeauna pentru occidentali o fascinatie, iar discipline precum ikebana – arta aranjarii florilor, chanoyu – ceremonia ceaiului, origami – arta plierii hartiei si multe altele au simbolizat elemente ale frumusetii si perfectiunii japoneze.
origamini-hartie-pliata-dolar2
Etimologic, cuvantul origami, de origine japoneza, este format din oru care are sensul de “a indoi” si kami cu sensul de “hartie”, deci “hartie indoita”. Numele de origami a fost adoptat in anul 1880, pana atunci arta plierii hartiei fiind denumita orikata. Formele care pot fi realizate prin aceasta arta sunt legate de imaginatia celui care pliaza hartia, dar exista si categorii de forme traditionale care includ flora si fauna. Arta origami din zilele noastre acopera o zona larga de forme, de la ceasuri cu cuc si dragoni, pana la forme simple care exprima mai degraba spiritul decat forma unei imagini.
origamini-hartie-pliata-dolar3
Exista multe stiluri de origami, acestea pornind de la cele mai simple compozitii pana la compozitii extraordinar de complexe, alcatuite din mai multe unitati origami pentru a forma un poliedru, precum si reprezentari formate din doua sau mai multe coli de hartie. Cu toate aceste multe forme de abordare, cele mai simple forme de origami sunt modelele formate dintr-un patrat de hartie, fara a utiliza lipiciul. Se pot folosi diferite feluri de hartie, de la cea subtire la cea groasa, precum si hartia velina a revistelor sau hartia de impachetat.

Arta origami a fost creata in baza aceleasi estetici care a stat la baza ceremoniei ceaiului (cha no yu). O particularitate a modelelor origami vine in contradictie, totusi, cu principiile estetice nipone: simetria. Desi japonezul indrageste asimetria, arta origami, prin forta lucrurilor, produce simetrie. Cu toate acestea, exceptia nu face din modelele artei plierii hartiei un produs mai putin valoros si apreciat de catre japonezi.
origamini-hartie-pliata-dolar4
Pe langa valoarea estetica, arta origami mai are, in viata cotidiana, si una utilitara in vestimentatie (brose, ornamente de par) si decorarea interioarelor (lampi, bibelouri, abajururi). Uneori indemanarea mestesugului origami produce cupe, farfurii, cutii de diferite forme, servetele ornamentale. Dar, nu trebuie sa uitam ca formele traditionale ale acestei arte sunt modelele de cocori, broaste, berze, baloane si corabii.
Cal din hartie pliata

Incepand cu aproximativ secolul intai al erei noastre, momentul cand se presupune ca a fost inventata hartia in China, oamenii acelor meleaguri au indoit hartia in diferite forme si scopuri. Chinezii au realizat cateva modele simple de pliere a hartiei, unele dintre ele pastrandu-se pana azi. Traditia atribuie importarea hartiei, pentru prima data in Japonia, unui calugar coreean, in anul 610, dar este posibil ca hartia sa fi fost produsa in Japonia dinainte. Fiecare regiune si-a dezvoltat tehnica sa proprie de prelucrare a hartiei, de unde si multele intrebuintari pe care le avea hartia in Japonia: din hartie se confectionau paravane, pereti despartitori glisanti, lanterne, batiste, evantaie. Prelucrata pentru a deveni translucida, hartia tinea loc de geam, garderobe, umbrele, mantale impermeabile, perne, tapete, ambalaje rezistente si franghii. Deci, hartia a fost rapid integrata in cultura japoneza, devenind un material indispensabil vietii de zi cu zi. Tehnica de fabricare a hartiei a produs schimbari majore in productia manufacturiera japoneza, dand nastere unui nou gen de hartie, numita washi, care a fost folosita si in arta origami.
origamini-hartie-pliata-dolar5
Dar, in Japonia secolului al VI-lea hartia era un material rar si pretios, astfel plierea hartiei a fost practicata la inceput doar de catre familiile nobiliare. Cresterea comertului a dus la raspandirea hartiei in Japonia, iar origami a devenit o arta accesibila atat celor bogati cat si japonezilor obisnuiti. Datorita specificului culturii japoneze, care sublinia respectul pentru crutarea naturii, practicantii nu au uitat niciodata sa economiseasca pana si hartia folosita in arta origami, astfel rezultand impresionante modele miniaturale de origami.

In timpul perioadei Heian (794-1185) simboluri abstracte formate din plierea hartiei au aparut in religia shinto, ca obiecte de veneratie, si in eticheta vietii nobiliare. Japonezii realizau din suprafete de hartie patrate sau dreptunghiulare, prin taiere si pliere, forme utilizate ca reprezentari simbolice ale unui spirit sau ale unei zeitati. Asemenea simboluri slujeau ca obiecte de practicare a cultului stramosesc, ele fiind atarnate in Marele Sanctuar Imperial de la Ise (Kotai Jingu). Mai tarziu, produsele din hartie au fost folosite si la alte ceremonii fie religioase, fie laice. O alta forma cu destinatie religioasa, practicata si in zilele noastre, consta in atasarea la un cadou oferit cu prilejul casatoriilor sau funerarilor, o panglica impaturita in hartie (orinoshi). Traditia de a oferi bucati de hartie impaturita in forma unui dar (mokuroku-tsutsumi) este pastrata si astazi.

Un alt model de origami religios ar fi senbazuru, tradus prin expresia “o mie de cocori”. Cea mai frumoasa si populara forma de origami este cocorul. Conform unei credinte populare nipone, cel care reuseste sa plieze o mie de cocori din hartie, va primi drept rasplata din partea zeilor implinirea unei dorinte. Legat de aceasta credinta, un episod tragic este cel al fetitei Sadako Sasaki, eleva la Scoala Noborimachi din Hiroshima, victima a bombei atomice, care, datorita radiatiilor provocate de explozie, s-a imbolnavit de leucemie. Nadajduind ca se va insanatosi, fetita facea zilnic, in spital, cocori de hartie. A murit nereusind sa faca decat 643 de cocori. În amintirea ei si a tuturor copiilor ucisi de bomba atomica, in centru orasului Hiroshima, s-a ridicat un impresionant monument. Acesta este reprezentat de o racheta supla, indreptata spre cer si sustinuta de trei stalpi, in varful careia se afla statuia fetitei Sadako purtand in mainile, intinse spre cer, un cocor. De atunci s-a incetatenit obiceiul ca in memoria acestui trist eveniment, fiecare vizitator, sa depuna la baza statuii, in semn de omagiu, un cocor de hartie.
origamini-hartie-pliata-dolar8
Era Edo (1603-1868) corespunde cu perioada in care hartia a inceput sa fie folosita pe scara larga de catre japonezi, aceasta procurandu-se la un pret mic si fiind fabricata in cantitati mari. Înclinatia japonezilor acestei perioade spre artele traditionale specifice poporului lor s-a datorat faptului ca, fiind o perioada de liniste, in care conflictele dintre clanuri erau rare, samuraii s-au dedicat artei, acestia realizand adevarate capodopere. În aceasta perioada apare primul manual de origami, avand titlul “Secretul celor 1000 de cocori”, care a fost publicat in anul 1797, aceasta arta fiind transmisa pana atunci pe cale orala. Începand cu aceasta data vor aparea si alte manuale care, datorita faptului ca nu se adresau numai amuzamentului copiilor, ci si cultivarii spiritului frumosului la adulti, contineau modele de origami dificile, care necesitau urmarirea unui numar mare de pasi in realizarea figurinelor. Cu toate acestea, multi inventatori de noi forme in arta plierii hartiei au ramas necunoscuti pana astazi. În anul 1845 a fost publicata o colectie de figurine origami intitulata “Kan no modo” (“Fereastra catre miezul iernii”).

În timpul erei Meiji (1868-1912) arta plierii hartiei a fost folosita ca metoda educationala in gradinitele si scolile primare japoneze. Prin invatarea formelor de baza ale acestei arte se ajunge la o anumita rafinare a gandurilor copiilor in directia intelegerii relatiei existente intre un corp solid, concret, viu si reprezentarea sa din hartie, prin intermediul culorii si a structurii liniilor sale de pliere. Datorita faptului ca arta origami, ca metoda pedagogica, necesita urmarirea unor indicatii stricte, aceasta arta nu a fost binevenita in Japonia erei Taisho (1912-1926). Pedagogii acestei perioade considerau ca origami nu poate oferi elemente de originalitate si creativitate in procesul educational, conceptie care s-a dovedit mai apoi falsa. Practica artei origami stimuleaza gandirea si fantezia, dezvolta simtul tactil, adanceste intuitia despre forma esentiala continuta intr-un obiect, obiectele fiind simplificate pana la cateva trasaturi definitorii.

Arta moderna a plierii hartiei isi datoreaza existenta lui Akira Yoshizawa, cel mai influent si prolific artist japonez de origami al secolului al XX-lea. Începand cu anii ’30, Akira Yoshizawa a creat sute de modele inspirate din viata de zi cu zi. El, impreuna cu americanul Sam Randlett, sunt creatorii sistemului de invatare a artei origami bazat pe simboluri conventionale si scheme din linii continue, intrerupte si sageti. Expozitiile de origami din Occident ale maestrului Akira Yoshizawa, din anii ’50, au fost punctul de inspiratie a multor occidentali, care au dezvoltat in Occident arta plierii hartiei, realizand modele la fel de valoroase ca si cele ale lui Akira Yoshizawa din Japonia.

Japonezul Matsuo Terada a dezvoltat un nou stil de pliere a hartiei, numit “sculptura in hartie”. Numele provine de la faptul ca se realizeaza forma unui model origami prin folosirea mai multor foi mici care apoi sunt pliate si lipite intre ele, pentru a reda un intreg. În ceea ce priveste tematica acestei noi metode origami, aceasta poate fi foarte variata. Exista o teorie conform careia “sculptura in hartie” s-a nascut in Polonia, in urma cu aproximativ 400 de ani, si apoi s-a dezvoltat mai ales in Europa, de unde japonezii au preluat-o si integrat-o in arta origami.

Arta origami a fost introdusa in Europa in secolul al XII-lea, primind cu timpul o forma distincta de cea traditionala japoneza. Dar, la inceput, aceasta arta nu a fost primita cu acelasi entuziasm cu care au imbratisat-o japonezii.

Si in Spania a existat o forma a artei plierii hartiei. În timpul invaziei arabe din secolul al VIII-lea, maurii au adus secretul fabricarii hartiei in Spania. Musulmani fiind, religia le interzicea maurilor crearea de simboluri religioase. Dar, acestia au folosit plierea hartiei in studierea geometriei si astronomiei. Dupa ce maurii au fost alungati din Spania, in anul 1492, traditia plierii hartiei a supravietuit. În timpul Inchizitiei, spaniolii au realizat mai mult decat forme geometrice din hartie, ei punand bazele unei arte numite papiroflexia, arta populara in Spania si Argentina chiar si in zilele noastre. De exemplu, poetul si filosoful Miguel de Unamuno (1864-1936) a creat modele din hartie originale, incluzand o gorila, un ceainic si un vultur. În anul 1902, el a scris un eseu comic intitulat “Amor y pedagogia” (“Iubire si pedagogie”) care includea si o prezentare a modului de a plia hartia.

Partea pedagogica a artei origami a fost influentata, in anul 1850, de conceptiile invatatului Friederich Wilhelm August Fröbel (1782-1852), care a dezvoltat noi metode de folosirea a artei origami ca produs educational. Arta plierii hartiei facea parte, in gradinite, din programul de invatare prin joaca. Fröbel credea ca scopul educatiei era sa demonstreze unitatea universului printr-un set de activitati simbolice care sa promoveze cooperarea si nu competitia, studiul naturii, lucrul manual. În origami el a vazut una din caile de a-si pune in practica teoria. Mai apoi conceptiile lui au fost preluate si de catre pedagogii japonezi.

Dezvoltarea artei origami in epoca moderna in Occident a inceput in anul 1945, prin studiile efectuate de Gershon Legman, la inceput in America, iar mai apoi in Franta. Legman l-a contactat pe maestrul japonez Akira Yoshizawa precum si alti practicanti de origami, cum ar fi cei apartinand Ligii Montoya din Argentina, astfel incurajand dezvoltarea acestei arte in Occident. În anul 1956, magicianul englez Robert Harbin a inclus in volumul “Hartia magica” modele de origami realizate de Legman. Un alt pionier al artei origami este si Lillian Oppenheimer, cea care a fondat, in anul 1958, Centrul Origami din New York, iar mai apoi Centrul Origami American.

Robert Harbin a pus bazele unui terminologii specifice, mai tarziu combinata cu reprezentarea prin linii punctate a lui Akira Yoshizawa, toate aceste fiind publicate de Samuel Randlett in anul 1961. Simbolurile standard adoptate fac din origami o arta independenta, care nu tine seama de barierele dintre civilizatii si se dovedeste un minunat mijloc de comunicare intre oameni.

Plierea hartiei a devenit celebra si in randul copiilor englezi din timpul perioadei Victoriene, dovada fiind doua ilustratii ale lui John Tenniel, facute pentru povestea “Through the Looking Glass” (“Prin oglinda”) de Lewis Carroll, publicata in anul 1872. Acestea erau doua palarii realizate din hartie. Societatea Britanica de Origami, fondata in anul 1967, este una dintre centrele de origami din Occident a carui influenta si recunoastere este acceptata pe intreg globul.
origamini-hartie-pliata-dolar7
Azi, maestrii origami pot fi gasiti in multe tari, iar noile tehnici si modele pe care acestia le inventeaza stau la baza unor modele origami remarcabile. Astfel daca in trecut a realiza din hartie o insecta cu corpul segmentat si multe picioare era dificil, azi se realizeaza insecte care sa apartina unor anumite specii, cu o anatomie corecta. Pe langa multe alte tehnici de pliere a hartiei, este de amintit cea inventata de Akira Yoshizawa, numita “plierea la umed”, in care modelele origami sunt realizate dintr-o hartie groasa umezita. Aceasta tehnica ii da posibilitatea artistului origami sa incrusteze pe suprafata hartiei diferite motive.

În Romania, arta plierii hartiei este inca considerata a face parte doar din segmentul disciplinelor pedagogice care dezvolta indemanarea, uitandu-se, poate din ignoranta, de latura spirituala pe care aceasta arta o are in tara ei de origine, Japonia. Cu toate acestea exista profesori, care propaga acest spirit, precum doamna profesoara Isabela Neamtu din Arad, care in activitate ei profesionala incearca nu numai cultivarea indemanarii elevilor ei ci si introducerea lor in acel plan spiritual de care dispun artele traditionale japoneze, prin predarea artei origami.
origamini-hartie-pliata-dolar6
Obiectul din hartie, spre deosebire de cel din piatra, este perisabil. El nu poate sluji eternitatii. Viata hartiei cu forma ce o imbraca este pasagera, creeaza doar un moment de bucurie estetica, dincolo de care se pastreaza doar memoria esentelor. Asadar, ceea ce pierde in durata arta plierii hartiei castiga in acuitatea trairii estetice.

Sursa

You may also like...

4 Responses

  1. Wikipedia says:

    Sursa articolului nu trebuie mentionata?

  2. admin says:

    Eu am preluat-o dintr-un email. Vad ca acelasi lucru este scris si pe wiki. V-am adaugat ca sursa… sper sa fie ok in continuare.

  3. pavel says:

    foarte frumos cu felicitari:)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *