Grile rezolvate la drept international privat . Grile valabile pentru Spiru Haret, ASE si Hyperion

Grile rezolvate la drept international privat . Grile valabile pentru Spiru Haret, ASE si Hyperion.
Pentru alte materii accesati urmatorul link: ALTE GRILE REZOLVATE

Drept international privat

1)Raporturile de drept international privat sunt: pag.5C
Raporturi civile, comerciale, de munca, de procedura civila si alte rapoarte de drept privat cu element de extraneitate

2)Raporturile de drept international privat sunt:
Vezi intreb.1

3) Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin:.
Elementul de extraneitate

4)Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul :pag.6C
-normelor conflictuale
-normelor materiale ( substantiale,directe)

5)Cu ajutorul normelor materiale se poate reglementa :pag.6C
Raportul juridic cu element strain

6)Prin utilizarea normelor de drept substantial, se poate reglementa: pag.6
Raportul juridic cu element strain

7)Care categorie de norme indica doar legea competenta? Pag.2 L.S
Categoria de norme conflictuale (se mai numesc si norme de trimitere, de fixare)

8)Ce rol au normele materiale ?
-cârmuiesc in mod direct raporturile juridice cu element strain pag.4 L.S
(inlatura posibilitatea conflictului de legi in masura in care acesta cuprinde o reglementare comuna pentru doua sau mai multe tari). Pag.6 C

9)Care norme se aplica direct si nemijlocit raportului juridic cu element de extraneitate? pag.6 C
-normele materiale ori substantiale

10)Metoda conflictualista presupune : pag.6
Alegerea sau optiunea legii competente
11)Ce fel de norma este aceea care solutioneaza conflictul de legi?pag.6
Norma conflictuala

12)Metoda proper law presupune: pag.7C
-…ca legea determinata sa fie cea mai indicata pentru acea speta (aceasta lege se aplica in raport cu punctele de legatura ale cazului si nu potrivit unei reguli generale)
Metoda proper law este o forma a metodei conflictuale.

13)Ce categorie de norme inlatura posibilitatea conflictului de legi? Pag.6C
Categoria normelor materiale

14)Legile de aplicatie imediata constituie: pag.7
-Norme materiale, apartinand sistemului de drept al forului (lex fori) care, dat fiind gradul lor accentuat de imperativitate, se iau in considerare cu prioritate, atunci cand raportul juridic are un punct de legatura concret cu tara forului.
Intr-o alta formulare,
-o categorie speciala de legi care conditioneaza aplicarea normei conflictuale (aplicarea normei coflictuale este subordonata sau conditionata de imprejurarea ca, in materia respectiva, sa nu existe o lege de aplicatie imediata). pag.7 C

15)Norma conflictuala este formata din: pag.12C
doua elemente de structura:
a) continutul normei conflictuale – este ipoteza normei (acea parte a normei care cuprinde raporturile de drept la care se refera)
b) legatura normei conflictuale- este dispozitia normei (acea parte a normei care indica legea competenta a cârmui raportul de drept respectiv).

16)In cazul in care se precizeaza legea carei ţări este competenta sa reglementeze raportul juridic de drept international privat, este vorba de:pag.12C
Legatura normei conflictuale directe

17)In cazul in care cu ajutorul unei formule generale se determina legea competenta este vorba de :pag.12 C
Legatura normei conflictuale indirecte (generale)

18)Formula de fixare reprezinta: pag.12C
Legatura normei conflictuale sub forma indicarii generale

19)Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si un anumit sistem juridic se numesc:pag.13C
Puncte (elemente) de legatura

20)Printre cele mai importante puncte de legatura se numara:pag.13C
1) Cetatenia
2) Teritoriul
3)Pavilionul unei nave sau aeronave
4)Vointa partilor

21)Teritoriul este :
Punct de legatura (unul dintre cele mai importante puncte de legatura)

22)Care din urmatoarele elemente constituie puncte de legatura:
Vezi intreb.20, la care se adauga punctele de legatura ce tin de TERITORIU:
-domiciliul (punct de legatura ce indeplineste acelasi rol ca si cetatenia)
-sediul pers. juridice
-locul unde s-a incheiat actul juridic
-locul executarii contractului
-locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudicii
-locul unde se gaseste situat bunul
-locul unde se judeca litigiul

23)Dreptul international privat : pag.11C
– este o ramură de sine stătătoare a dreptului (deoarece are un obiect si metoda proprie de reglementare);
– este un instrument al colaborarii internaţionale;

24)Denumirea de “Drept international privat” a fost folosita prima data in anul:
-1834

25)Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :pag.16C
1) ACTE NORMATIVE :
a)Constitutia Romaniei;
b)Legea nr.105/1992 ( cu privire la reglementarea drepturilor de drept international privat);
c)Codul de procedura civila, (Cap.10, privind arbitrajul international,Cap.11 privind recunoasterea hotararilor arbitrare straine,in redactarea Legii nr.59/1993)
d)Codul de procedura penala (art.522, care se refera la executarea dispozitiilor civile din hotararile penale straine)
e)Diferite acte normative speciale ( care cuprind si dispozitii ce intereseaza dreptul international privat)
2)PRACTICA ARBITRARA
3)PRACTICA JUDICIARA –NU este izvor de drept (dar contribuie, prin diferite forme concrete, la formarea si perfectionarea dreptului)

26)Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :
VEZI intreb. 25

27)Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :pag.17C
-Tratatele
-Convenţiile
-Acordurile internationale
-cutumele internationale (Cutuma, obiceiul constituie izvor de drept).
Cutuma este o regulă de conduită stabilită în practica vieţii sociale şi respectată un timp îndelungat, în virtutea deprinderii, ca o normă socotită obligatorie.

28)Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al Romaniei :pag.17C
-acel Tratat ori Convenţie sau Acord la care ţara noastră participă.

29)Cum se aplică legea straină? Pag.15 C
-se aplică potrivit normelor de drept internaţional privat (fiecare stat aplică legea străină într-o anumită masură, mai mare sau mai mică, aplicarea legii străine fiind privită de fiecare sistem în parte ca o necesitate.
30)Aplicarea legii straine este, potrivit Legii nr. 105 / 1992 pag.15C
,, independentă de condiţia reciprocităţii, afară numai dacă dispoziţii speciale nu prevăd altfel,,

31)Au valoare de factori in cadrul calificarii : pag.17-18 C
– noţiunile şi termenii au sensuri diferite in sistemul de drept ( de ex. ,,domiciliul,,)
– unele sisteme de drept au noţiuni ori instituţii juridice necunoscute altor sisteme (ex. ,,trust,, în dreptul englez şi ,,aufhebung,, în dreptul german)
-sistemele de drept folosesc metode diferite pt. a ajunge la acelaşi rezultat (ex. actul cu titlu gratuit este supus unor cerinţe legale diferite)
-diferitele sisteme de drept încadrează aceleaşi situaţii în categorii deosebite (ex.ruperea logodnei, care poate fi considerată că ţine de răspunderea delictuală sau de răspunderea contractuală)

32)Faptul ca unele sisteme de drept au notiuni sau institutii juridice necunoscute altor sisteme constituie: pag.18 Curs
Factori care determină calificarea

33)Calificarea poate fi : pag.18 Curs
-primară (cea care determină legea competentă a cârmui în raportul juridic respectiv)
-secundară (cea care nu influenţează legea competentă a cârmui raportul juridic)

34)Calificarea secundară se realizează:pag.18 Curs
-după ce s-a efectuat calificarea primară

35)Calificarea se poate realiza :
-după ,,lex fori,, (adică după legea instanţei sesizate)
-după ,,lex causae,, (adică după legea străină principală competentă asupra unui raport juridic)

36)Ce presupune teoria calificarii autonome? Pag.20-21 Curs
Noţiunile folosite de norma conflictuală se califică autonom, adică independent de calificarea aceloraşi noţiuni făcută de legea materială internă a unui anumit stat.

37)Ce presupune calificarea potrivit “proper law”? pag.21 Curs
Potrivit metodei „proper law” din dreptul englez, legea după care se face calificarea depinde de la caz la caz, ceea ce înseamnă că uneori se face după ,,lex fori,, alteori după ,,lex causae,, în raport cu particularităţile speţei apreciate de instanţa de judecată.

38)Calificarea se realizează de regula : pag.18Curs
-după legea instanţei sesizate (lex fori)

39)Sunt exceptii de la calificarea după ,,lex fori,, :pag.19Curs
-Autonomia de voinţă; -Instituţii străine necunoscute forului;
-Calificarea secundară; -Tratatele internaţionale;
-Retrimiterea; -Cetăţenia

40) De ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea potrivit “lex fori”? pag.19 Curs
-fiind o problemă de drept intern, calificarea secundară nu se face după legea forului, ci după ,,lex cause,,

41)Tratatele internationale constituie exceptii de la calificarea dupa “lex fori”?
DA

42)Ce reprezinta retrimiterea? Pag.22Curs
-procedeul juridic prin care legea străină desemnată ca aplicabilă potrivit normei conflictuale a forului refuză competenţa ce i se oferă a se aplica şi atribuie la rândul ei, prin norme conflictuale proprii, această competenţă legii unui alt stat.
Şi într-o altă formulare…
-Situaţia juridică apărută în cazul în care norma conflictuală a forului trimite la un sistem de drept străin, în întregul său (deci inclusiv la normele sale conflictuale), iar acesta din urmă, prin norma sa conflictuală în materie, nu primeşte trimiterea, ci, fie trimite înapoi la dreptul statului forului, fie trimite mai departe, la dreptul unui stat terţ. Pag.9 L.S

43)Trimiterea la legea străină se realizeazã:
Când normele privind conflictul de legi ale instanţei sesizate indică o legislaţie străină ca fiind principal competenta asupra unui raport juridic.
-trimiterea la legea străină competentă implică si trimiterea la calificarea acestei legi,
– legea străină la care face trimitere norma conflictuală trebuie aplicată astfel încât să se obtină apărarea efectivă a drepturilor subiective născute sub actiunea ei).

44)În dreptul international privat, ordinea publică: Curs net
-împiedică aplicarea unei legi străine, care este normal competentă potrivit normelor conflictuale.

45)Ordinea publică are următoarele caractere : pag.24Cu
-apare ca un corectiv în aplicarea legii străine, ( în sensul că se lasă
judecătorului posibilitatea de apreciere dacă o lege străină contravine intereselor statului căruia el apartine;
-este diferită (în ceea ce priveşte conţinutul său, de la o ţară la alta);
-este actuală (în sensul că, dacă în momentul naşterii raportului juridic şi până în momentul litigiului în legătură cu acest raport juridic s-a schimbat conţinutul ordinii publice, nu se ia în considerare conţinutul acesteia din momentul naşterii raportului juridic, ci conţinutul ei din momentul litigiului).
Şi într-o altă interpretare,
-caracter naţional ( din punct de vedere spaţial )
-caracter actual ( din punct de vedere temporal )
-caracter de exceptie (din punct de vedere material (de fond)pag.13LS

46)Sunt situatii când poate interveni fraudarea legii :pag.25Curs
-în privinţa statutului personal (cel mai adesea prin schimbarea cetăţeniei ori a domiciliului);
-în privinţa bunurilor mobile (partea interesata le poate deplasa pe teritoriul unui stat a cărui legislaţie este mai favorabilă);
-în privinţa formei exterioare a actelor ( partea interesată, pt. a evita aplicarea unor dispoziţii legale mai anevoioase, schimbă locul de încheiere a actului pt. a se aplica o lege care este mai lesnicioasă);
-în privinţa succesiunii (cel care vrea să dispună o cotitate disponibilă mai mare decât îi permite legea sa personală, schimbă cetăţenia, dobândind alta, şi anume a unui stat a cărui legislaţie permite o cotitate mai mare)
47)În care din urmatoarele situatii poate interveni fraudarea legii?
Vezi întreb. 46
48)Care sunt conditiile eficacitătii internationale a unui drept? Pag.26 Curs
1) Dreptul sa fie creat potrivit legii competente (in caz contrar nu exista si deci nu poate avea eficacitate internationala);
2) Dreptul (raportul juridic) sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta;
3) Dreptul (raportul juridic) a carui eficacitate internationala se pretinde este cel care s-a dobandit, (iar nu altul, care ar fi substituit al acestuia);
4) Dreptul dobanditor intr-un stat va produce efecte intr-un alt stat, numai daca intre timp nu s-a creat, in statul unde se invoca, un drept care il include pe cel creat in strainatate.

49)Conditiile eficacităţii internationale a unui drept :
Vezi intreb. 48

50)Conflictul de lege este o noţiune proprie:
– dreptului international privat (dreptul international privat se mai numeste si Drept conflictual)

51)Metoda ,, proper law,, ca metodă de reglementare a raportului juridic cu element străin este :
– o forma a metodei conflictuale (pt. fiecare situatie juridica legea aplicabila sa fie determinata in raport cu punctele de legatura ale fiecarui caz in parte, astfel incat legea determinata sa fie cea mai indicata pt. acea speta). pag.7Curs

52)Care este natura dreptului internaţional privat pag.8 Curs
– ramură de sine stătătoare a dreptului (având un obiect si o metodă proprie de reglementare, drept.internaţ. privat întruneşte caracterele unei ramuri de drept. Drept.internaţ.privat nu poate fi considerat nici ca o parte a dreptului civil, nici ca o parte dreptului internaţional, în sens larg).

53)Sunt izvoare interne ale dreptului internaţional privat:
1) ACTE NORMATIVE :
a)Constitutia Romaniei;
b)Legea nr.105/1992 ( cu privire la reglementarea drepturilor de drept international privat);
c)Codul de procedura civila, (Cap.10, privind arbitrajul international,Cap.11 privind recunoasterea hotararilor arbitrare straine,in redactarea Legii nr.59/1993)
d)Codul de procedura penala (art.522, care se refera la executarea dispozitiilor civile din hotararile penale straine)
e)Diferite acte normative speciale ( care cuprind si dispozitii ce intereseaza dreptul international privat)
2)PRACTICA ARBITRARA
3)PRACTICA JUDICIARA –NU este izvor de drept (dar contribuie, prin diferite forme concrete, la formarea si perfectionarea dreptului)

54)Pentru România este izvor de drept internaţional privat:
-TRATATUL (conventia sau acordul international)

55)Norma conflictuală : pag.12 Curs
-este o norma de trimitere sau de fixare;
-solutioneaza conflictul de legi

56)Norma conflictuală poate figura : pag12 Curs
-în dreptul intern al fiecărei ţări sau
-în cuprinsul unei convenţii sau al unui tratat international

57)Norma conflictuală este formată din : doua elemente de structura:
-Continutul
-Legatura

58)Legătura normei conflictuale poate fi :
-cu indicare directa (cand se precizeaza legea carei tari este competenta a carmui raportul juridic respectiv);
-cu indicare generala (cand,cu ajutorul unei formule generale se poate determina legea competenta).
59)Cu privire la raportul juridic avand un element de extraneitate, se pot ridica unele probleme care prezintă interes pentru aplicarea legii competente.pag.5 Curs
Acestea pot fi:
a)daca se stabileste intre persoane fizice sau juridice;
b)daca contine un element de extraneitate, prin care are legatura cu mai multe sisteme de drept:
c)daca este un raport de drept civil in sens larg ce cuprinde un element strain.

60)Calificarea poate fi: pag.18Curs
– primara
– secundara

61)Calificarea se poate face numai după .. lex fori ..(legea forului)pag.9Curs
– este vorba de calificarea ,,locului incheierii contractului” (ex: In cazul contractului incheiat intre pers. aflate in state diferite, prin scrisori,telegrame sau telefon, contractul se considera incheiat in tara de domiciliu sau sediu al partii de la care a pornit oferta ferma de contractare ce a fost acceptata).

62)Ce reprezintă noţiunea de străin – persoană fizică? Pag.33Curs
– este considerată a fi străin, persoana care se gaseşte pe teritoriul unui stat fără a avea cetăţenia acestuia.

63)Recunoasterea persoanelor juridice străine in Romania se realizează:
-în temeiul legii sau de plin drept ,dacă sunt îndeplinite anumite condiţii,şi anume daca:
-persoana juridică străină să fi fost constituită în conformitate cu legea ei naţională;
-să fie vorba de o persoana juridică, pt. a avea calitatea de subiect de drept
-ordinea publică în dreptul internaţional privat să nu se opună la recunoaşterea persoanei juridice. pag.33Curs

64)Starea, capacitatea si relaţiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate :
-de legea sa naţională cu excepţia cazurilor în care prin dispoziţii speciale se prevede altfel – art.11 Legea nr.105 Curs net

65)Forma incheierii căsătoriei este supusă : pag.36Curs
-Statului pe teritoriul căruia se celebrează (art.19 alin.1 din Legea nr.105/1992)

66)Mostenirea in dreptul international privat este supusă in ceea ce priveste bunurile mobile pag.42
– legii naţionale, pe care persoana decedată o avea la data morţii.

67) Mostenirea in dreptul international privat este supusă in ceea ce priveste bunurile imobile : pag.42
– legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.

68)Regula locus regit actum cârmuieşte:pag.44Curs
– forma exterioară a actului juridic (potrivit acestei reguli, forma exterioară a actului juridic este cârmuită de legea locului unde se află).

69)Legea competentă pentru a reglementa conditiile de fond si efectele contractului este pag,47Curs
– lex contractus

70)Abordajele maritime si coliziunea aeronavelor intervenite in marea liberă respectiv in spaţiul aerian de deasupra acesteia, sunt supuse :pag.49Curs
– legii pavilionului

71)Divorţul soţilor cetăţeni români aflaţi în străinătate este supus:
-legii române

72)Condiţiile de fond pentru încheierea adopţiei sunt stabilite de :
-de legea naţională a adoptatorului si a celui ce urmează a fi adoptat (prin urmare, fiecare este supus legii lui naţionale si cumulativ pentru condiţiile obligatorii pentru ambii).

73)Ce criterii exista in definirea legilor de aplicatie imediata?
-criterii formaliste
-criterii tehnice
-criterii finaliste

74)Care este acceptiunea oferita de criteriile tehnice în definirea normelor de aplicatie imediata?
-Se consideră că -sunt legi de aplicaţie imediată cele teritoriale, dar într-o altă opinie se consideră că- sunt legi de aplicaţie imediată cele de ordine publică.

75)Ce se întelege prin “luarea în considerare a legii straine”?
-se înţelege situaţia în care legea străină este numai o condiţie pentru aplicarea legii proprii.(cu alte cuvinte, se ţine seama de legea străină numai pentru a se aplica legea proprie sau pentru a se defini un raport juridic).

76)În situatia unor institutii necunoscute legii forului, cum ar fi cea de “trust”, se mai poate pune problema calificarii potrivit “lex fori”?pag19Curs
DA (Analizarea şi caracterizarea noţiunilor şi instituţiilor juridice străine se fac după legea străină, iar calificarea se face potrivit “ lex fori”).

77)Ce trebuie inteles prin “lege straina”? curs
-dreptul străin, indiferent care este izvorul său: actul normativ; cutuma; practica judiciară, etc., (iar aplicarea legii străine înseamnă determinarea efectelor juridice în conformitate cu legea respectivă pentru o anumită situatie).

78)Potrivit carei reguli se vor conduce instantele judecatoresti chemate sa aplice legea straina?
-în virtutea faptului că propria normă conflictuală îi permite acest lucru.

79)Care din urmatoarele elemente constituie conditii pentru recunoasterea persoanei juridice straine : (raspunsul se va alege in functie de variante din grila)
-persoana juridică străină să fi fost constituită în conformitate cu legea ei naţională;
-să fie vorba de o persoana juridică, pt. a avea calitatea de subiect de drept;
-ordinea publică în dreptul internaţional privat să nu se opună la recunoaşterea persoanei juridice.

80)Sunt fapte de stare civilă:
-naşterea şi
-moartea persoanei

81)Sunt acte de stare civila (negotium) :
-căsătoria,
-recunoaşterea filiaţiei,
-adopţia, -hotărârile judecătoreşti ale stării civile (ex:contestarea recunoaşterii de paternitate)

82)Ce se desemnează prin regula “lex rei sitae”?= legea locului unde se gasesc bunurile
– desemnează regimul juridic al bunurilor de pe teritoriul unui stat (un stat nu poate admite ca un bun aflat pe teritoriul său, mai ales terenul si cladirile, sa fie reglementate de o lege străină).
(reglementează raporturile juridice legate de acesta)

83)Ce include domeniul de aplicare a regulii “lex rei sitae”?
a) Clasificarea bunurilor în mobile si imobile, precum si a altor categorii de bunuri (corporale si incorporale, fungibile si nefungibile).
b) Bunurile care se găsesc în circuitul civil si care nu se găsesc în acest circuit.
c) Drepturile reale care pot exista asupra bunurilor, precum si calificarea acestor drepturi.
d) Condiţiile de existenţă a drepturilor reale.
e) Regimul juridic al dreptului de proprietate si al celorlalte drepturi reale.
f) Sarcinile fiscale asupra bunurilor.
g) Măsurile de urmărire si executare silită.
h) Modurile de dobândire, de transmitere sau de stingere a drep-turilor reale.
i) Regimul juridic al posesiunii.
j) Mijloacele de apărare a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale, adică acţiunile reale

84)Forma actelor juridice priveşte :
-Forma exterioară a actului juridic
-Forma de publicitate
-Forma de abilitare
-Forma de procedură

85) Care dintre urmatoarele efecte se datoreaza regulii “locus regit actum”?
-Efectele actului încheiat în străinătate
a) actul juridic încheiat într-o ţară străină, în mod valabil, va avea în ţara noastră aceeasi forţă probantă cu aceea prevăzută în legea ţării unde s-a efectuat actul;
b) actul juridic încheiat într-o ţară străină în formele prevăzute de legea locului încheierii lui nu va avea, în ţara noastră, si forţă executorie, chiar dacă el ar avea această forţă după legea locului încheierii.

86)În cazul înscrisurilor sub semnatura privata, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”?
– caracter Facultativ

87)În cazul înscrisurilor autentice întocmite de străini în România, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”?
-caracter Imperativ

88)Ce se întelege prin “lex contractus”?
-acea lege care reglementează majoritatea problemelor privind condiţiile de fond şi efectele contractului privit în totalitatea lor.

89)Cand partile nu-si exprima vointa in privinta legii aplicabile, iar prestatia caracteristica nu poate fi localizata, ce principiu guverneaza determinarea legii aplicabile?
– Principiul “lex loci contractus” (legea locului încheierii)

90)Ce principiu urmeaza a cârmui determinarea legii aplicabile, cand partile nu au stabilit de comun acord legea aplicabila, prestatia caracterstica nu poate fi localizata, iar regula “lex loci contractus” este improprie?
– Principiul “lex legi executionis” (legea locului executării)

91)Carei legi este supusa materia raspunderii civile delictuale?
-legii locului unde a intervenit faptul cauzator de prejudicii

92)Carui statut apartine casatoria? Pag.54Curs
– statutului personal

93)În ceea ce priveste efectele casatoriei, daca sotii au cetatenii diferite, ce lege urmeaza a fi declarata competenta?pag.54Curs
– legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi

94)Carei legi este supus divortul sotilor cetateni romani in strainatate?
– legii române

95)Cum se stabileste filiatia copilului din afara casatoriei?
a) se stabileste potrivit legii naţionale a copilului, de la data nasterii;
b) în cazul în care copilul, cetăţean străin, are o altă cetăţenie, se aplică legea care îi este mai favorabilă.

96)Ce lege guvernează efectele adoptiei?
-legea naţională a adoptatorului

97)Carei legi este supusa desfacerea adoptiei?
-legii naţionale a adoptatorului

98)Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile mobile?
-legii naţionale, pe care persoana decedată o avea la data morţii

99)Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile imobile?
-legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat

100)Cum se determina competenta organelor notariale sau a instantelor judecatoresti în materia succesiunii?
Locul deschiderii succesiunii prezintă interes pentru determinarea organelor notariale competente în privinţa procedurii succesorale necontencioase şi pentru determinarea competentei instanţelor judecă-toreşti chemate a se pronunţa în litigii născute în legătură cu succesiunea.
În ambele cazuri, competenţa se determină de legea forului.

101. Care sunt factorii care au determinat apariţia normelor dreptului internaţional privat?
– un schimb intens de mărfuri între locuitorii unor tări sau provincii diferite si, deplasări de oameni dintr-o parte în alta;
– un drept civil diferit prin continutul său de la o provincie la alta sau de la o tară la alta, între care existau relatii economice;
– posibilitatea de a recunoaste străinului unele drepturi dobândite potrivit legii sale
personale si, deci, posibilitatea de a se recunoaste efectele unei legi străine.

102. Care sunt principiile aplicabile in doctrina anglo – americană normelor de drept international privat?
•Dominatia principiului teritorialitătii legilor
•Drepturile dobândite în virtutea legii străine sunt recunoscute
•În materia contractuală se admite principiul autonomiei de vointă
•Unele institutii care în dreptul altor state sunt considerate ca apartinând dreptului material, în practica engleză si americană se consideră ca fiind institutii de drept procesual civil.

103. Ce reprezenta cutuma ca izvor de drept international privat in sec. XI – XII?
-o sumă de reguli de conduită nescrise, formate prin repetarea îndelungată a unor practici generale, regionale sau locale.
-Obiceiul (datinile juridice)

104. Care sunt principiile teoriei statutarilor olandezi?
 principiul teritorialitătii legilor (legile oricărui stat au putere în limitele teritoriului său)
– principiul “politetei internationale”)(Se poate aplica o lege proprie în străinătate sau o lege străină pe teritoriul propriu, dar nu în virtutea unei idei de drept,
ca o obligatie, ci în virtutea unei formule de politete internatională, de curtoazie, în virtutea formulei “comitas gentium”.

105. Ce reglementează normele conflictuale cu element de extraneitate?
raportul juridic cu element de extraneitate

106. Care sunt elementele de structură ale normei conflictuale?
-Continutul normei conflictuale
-Legatura normei conflictuale

107. Enuntati elementele prin care se stabileste legătura dintre un raport juridic si lege.
a)Cetatenia
b)Teritoriul care cuprinde mai multe aspecte si anume:
-domiciliul, -sediul pers. juridice, -locul unde s-a incheiat actul juridic, -locul executarii contractului, -locul unde s-a produs faptul cauzator de prejudiciu, -locul unde se gaseste situat bunul)
c)Pavilionul unei nave (aeronave)
d)alte puncte de legatura

108. Care dintre normele conflictuale sunt clasificate după continut?
-normele care cuprind raporturile de drept la care se refera

109. Care dintre normele conflictuale sunt clasificate după felul legăturii?
-normele care indica legea competenta a reglementa raportul de drept respectiv

110. Ce se intelege prin element de extraneitate?
– imprejurarea de fapt în legătură cu un raport juridic datorită căreia acest raport are legătură cu mai multe sisteme de drept.

111. In ce poate consta elemental de extraneitate?
a) părtile raportului juridic sau numai una din aceste părti,
b) obiectul raportului juridic
c) locul producerii faptului generator

112. Cum poate fi reglementat raportul juridic cu element de extraneitate?
-cu ajutorul normelor conflictuale (care indică numai legea competentă a cârmui raportul cu element străin),
-cu ajutorul normelor materiale (substantiale)-( care se aplică direct, nemijlocit raportului juridic cu element străin).

113.Care pot fi metodele de reglementare a dreptului international privat?
1)Metoda utilizării legilor de aplicaţie imediată
2)Metoda ,,proper law,,

114. In ce materii poate fi folosită norma conflictuală?
-în materii în care pot a părea conflicte de legi şi, deci, se admite luarea în considerare şi aplicarea legii străine.

115. Ce presupune metoda conflictualistă?
-alegerea legii competente
-fiecare stat are propriul său sistem de norme conflictuale
-norma conflictuala desemnează legea unui anumit stat

116.Ce deosebeşte metoda conflictualistă de metoda utilizării legilor de aplicaţie imediată?
1)-metoda conflictualistă presupune o opţiune între legea forului şi legea străină care se face în raport de punctul de legătură, în timp ce metoda utilizării legilor de aplicaţie imediată exclude aplicarea legilor străine;
2)-la metoda conflictualistă se porneşte de la situaţia juridică pt. a se vedea ce legi i se aplică în raport cu punctul de legătură, în timp ce la metoda utilizării legilor de aplicaţie imediată se pleacă de la aceste legi pt. a se vedea dacă se aplică ori nu situaţiei juridice respective;
3)-normele conflictualiste au caracter bilateral în timp ce legile de aplicţie imediată au caracter unilateral

117. De cine este reprezentat domeniul dreptului internaţional privat?
-Conflictul de legi
-Conflictul de jurisdicţii
-Condiţia juridică a străinului
-Cetăţenia

118Care sunt formele sub care se poate prezenta conflictul de legi în timp si spaţiu?
-Conflictul de legi în cazul succesiunii de state
-Conflictul de legi în cazul statului nerecunoscut
-Conflictul dintre legile statelor în care coexistă mai multe sisteme legislative
-Conflictul interpersonal

119. Ce se înţelege prin teoria “recunoasterii drepturilor dobândite”?
– se pune problema dacă o situaţie juridică dobândită conform unei legi competente (a unei ţări) poate fi recunoscută în altă ţară.
(Drepturile câştigate în ţară străină sunt respectate în România ,afară numai dacă sunt contrare ordinii publice de drept internaţional privat român.(cf.art.9 Legea nr.105/1992)

120. Care sunt elementele esenţiale ale conflictului de legi?
a) izvorul conflictelor de legi este elementul de extraneitate;
b) conflictul de legi nu implică în nici un fel un conflict de suveranităţi, între statul român si cel străin, cu care elementul de extraneitate are legătură;
c) conflictul de legi apare în sistemele de drept ale unor state diferite.

121. Care este legea aplicabilă în cazul succesiunii de state?
Legea sistemului de drept strain la care norma conflictuala face trimitere.

Aceasta, (norma conflictuală), va tine seama de urmatoarele:

a) dacă statul a fost desfiintat prin constrângere, situatia litigioasa se va solutiona dupa regulile conflictului de legi in timp.Pt.fiecare caz in parte, se vor aplica solutiile intertemporale din dreptul strain, la care trimite norma conflictuala a forumului, in functie de finalitatea legilor in conflict.

b) în cazul în care un stat a fost desfiintat prin contopire voluntară cu alt stat, se vor aplica regulile de drept tranzitoriu din Tratatul de unificare, iar, ca principiu trebuie să tină seama de dispozitiile intertemporale din sistemul de drept străin la care noma conflictuală a trimis, iar nu de cele stabilite de legea forului.

122. Care este legea aplicabilă conflictului de legi în cazul statului nerecunoscut?
-legea care a existat anterior în acel stat (cu toate ca au fost cazuri in care unele tari au refuzat sa aplice legile unui stat nerecunoscut, s-a ajuns la concluzia ca ,astfel de legi isi regasesc aplicarea in statul forului si pot da nastere conflictelor de legi, la fel ca legile oricarui alt stat.

Argumente în favoarea aplicării legilor statului nerecunoscut:
a) recunoasterea statului străin de către statul forului are (doar) caracter declarativ, iar nu constitutiv pentru statul respectiv. În caz contrar, consecinta ar fi încălcarea suveranitătii statului respectiv;
b) dacă nu se aplică legile statului nerecunoscut, atunci ar trebui să se aplice cele care au
existat anterior în acel stat, ceea ce poate duce la consecinte injuste pentru părti;
c) fiind vorba de raporturi de drept privat, ar fi injust ca drepturile persoanelor
participante să fie micsorate sau înlăturate pe motivul că aceste persoane apartin unui stat
nerecunoscut.

123. La ce conduce recunoasterea legii unui stat străin în cazul conflictului de legi privind statul nerecunoscut?
Dă naştere conflictelor de legi
(Legile unui stat nerecunoscut pot si trebuie luate în considerare, si aplicate ele pot si trebuie să dea nastere conflictelor de legi).

124. Ce se intelege prin conflict interprovincial?
-conflict intre legile statelor in care coexista mai multe sisteme legislative si anume intre legile statelor membre ale unei federatii ori intre
provinciile sau regiunile unui stat.
-conflict intern, care se solutioneaza conform normelor conflictuale editate in statele respective.

125. Care sunt problemele care pot apărea comparativ cu conflictul de legi propriu – zise din punct de vedere al naturii conflictelor interprovinciale ?
-Conflictele de legi interne (conflictele interprovinciale) implica uneori solutii diferite de cele internationale. (De pilda lex patriae, care este lex personalis in cazul conflictelor in internationale de legi (conflictele de legi propriu-zise),
nu se mai aplica in cazul conflictelor interne, deoarece cetatenia este aceeasi pt. toti indivizii, din toate regiunile sau provinciile tarii respective).
-Ordinea publica nu poate fi invocata in situatia conflictelor interprovinciale (astfel Instanta nu va putea refuza aplicarea legii altei provincii pe motiv ca ar fi contrara ordinii publice, intrucat toate legile emana de la acelasi legiuitor).
-Retrimiterea nu este posibila (s-a aratat ca poate sa apara un caz de retrimitere fortata de gradul II)
-Conflictele interprovinciale nu fac obiectul dreptului international.
– In cazul conflictelor interprovinciale, pt. nici una dintre legile interne, cealalta lege cu care vine in conflict nu este cu adevarat straina (elementul de extraneitate din cadrul acestor conflicte este numai aparent).

126.Cand apar conflictele interpersonale?
-în cazul în care, în cadrul aceluiasi stat, diferite grupuri de indivizi (colectivităti) sunt supuse unor legi diferite – eventual si unor jurisdictii diferite (speciale) – în functie de apartenenta lor la o anumită religie.

127. Ce se intelege prin “resortisant”?
în sens juridic:
Persoană căreia un stat, în temeiul dreptului internaţional, îi acordă protecţia sa prin” resortisant” se mai intelege si:
-Persoană fizică sau juridică aparţinând unui stat, unui teritoriu aflat sub administraţia altui stat.
-persoană fizică sau juridică aparţinând unui stat aflat sub protecţia altui sta.t

128. Care este cauza pentru care legile statului nerecunoscut trebuie să dea nastere la conflicte de legi?
Drepturile persoanelor nu pot fi micsorate sau inlaturate pe motiv ca traiesc intr-un stat nerecunoscut (c) fiind vorba de raporturi de drept privat, ar fi injust ca drepturile persoanelor participante să fie micsorate sau înlăturate pe motivul că aceste persoane apartin unui stat nerecunoscut).

Argumente în favoarea aplicării legilor statului nerecunoscut:
a) recunoasterea statului străin de către statul forului are caracter declarativ, iar nu
constitutiv pentru statul respectiv. În caz contrar, consecinta ar fi încălcarea suveranitătii statului respectiv;
b) dacă nu se aplică legile statului nerecunoscut, atunci ar trebui să se aplice cele care au
existat anterior în acel stat, ceea ce poate duce la consecinte injuste pentru părti;
c) fiind vorba de raporturi de drept privat, ar fi injust ca drepturile persoanelor
participante să fie micsorate sau înlăturate pe motivul că aceste persoane apartin unui stat
nerecunoscut.

129. Ce stă la baza solutionării conflictului de legi in timp si spatiu?
Identificarea formei sub care se prezinta conflictul si anume:
daca este vorba de:
-un conflict de legi in timp si spatiu (concursul de legi apare dupa momentul nasterii, modificarii, stingerii raportului juridic, respectiv , atunci cand drepturile dobandite in strainatate se cer a fi recunoscute in tara).
-un conflict de legi in spatiu (conflictul de legi apare in momentul nasterii, modificarii, stingerii raportului).
Exemplificare:
-Daca un cetatean roman si un cetatean englez vor sa se casatoreasca in Romania, se pune problema ce lege se va aplica = conflict de lege in spatiu
-Daca acelasi cetatean roman se casatorise deja cu un cetatean strain in strainatate iar sotia, cetatean roman, vine in Romania si cere pensie alimentara de la sot (recunoasterea efectelor casatoriei) = conflict de lege in timp si spatiu

130. Care sunt notiunile juridice cu ajutorul cărora se determină continutul normei conflictuale?
-starea civilă, -succesiunea bunurilor mobile,
-capacitate, -raport obligational,
-forma actului, -raport procesual, etc.

131. Care sunt factorii care determină calificarea?
-notiunile si termenii au sensuri diferite în sistemele de drept, (ex .domiciliul);
-sistemele de drept au notiuni ori institutii juridice care sunt necunoscute altora, ( ex: institutia juridică numită trust în dreptul englez; notiunea de aufhebung în dreptul German);
-sistemele de drept încadrează aceleasi situatii în categorii deosebite ori notiuni deosebite, (ex: ruperea logodnei – care poate fi considerată că sine de răspunderea delictuală ori de răspunderea contractuală);
-sistemele de drept folosesc metode diferite pentru a ajunge la acelasi rezultat, (ex: actul cu titlu gratuit supus unor cerinte legale diferite).

132. Cum poate fi definită calificarea?
Calificarea reprezinta determinarea sensului notiunilor folosite de norma conflictuala, atât în partea în care arata obiectul reglementarii sale (continutul normei conflictuale), cât si în partea care arata legea competenta sa cârmuiasca raportul juridic (legatura normei conflictuale)

133. Care sunt notiunile juridice cu ajutorul cărora se determină legătura normei conflictuale?
-locul încheierii contractului,
-locul unde s-a produs faptul păgubitor,
-locul executării contractului,
-domiciliul, etc.

134. Din ce punct de vedere se prezintă importanta calificării?
-al solutionarii conflictului de calificari ( Calificarea prezintă importantă în dreptul international privat pentru că de felul în care aceasta se face, depinde în cele din urmă solutia practică a conflictului de legi.)
Calificarea pe care o da instanta influenteaza direct legea.

135.Ce reprezintă calificarea secundară?
-o problemă a legii interne competentă a reglementa raportul juridic, după ce s-a făcut calificarea primară ( calif.sec. nu are influenta asupra legii
competente a reglementa raportul juridic ,de dterminarea ocupandu-se calificarea primara )

136.Cand poate exista conflict de calificări?
-atunci când notiunile folosite de norma conflictuală sunt calificate în mod diferit de sistemele de drept care se află în litigiu, ceea ce determină ca în mod practic, problema calificării în dreptul international privat să intereseze mai mult în conflictul de calificări decât în conflictul de legi.
137.Care este legea după care se solutionează conflictul de calificări?
-lex fori, daca legea nu prevede altfel(este legea dupa care se solutioneaza cele mai multe conflicte de calificari)
-lex cauzae, lex rei sitae, lex situs, lex contractus, lex voluntatis ,lex societatis).
138. Ce reprezintă calificarea primară?
-o problema de drept international privat care determină legea competentă, în sensul că în functie de felul în care se face o calificare, depinde de legea competentă a cârmui raportul juridic respectiv.

139. Care sunt particularitătile teoriei calificării autonome?pag.20 Curs
Conform acestei teorii:
-noţiunile folosite de norma conflictuală se califică autonom, (adica independent de calificarea aceloraşi noţiuni făcută de legea materială internă a unui anumit stat).
-calificarea autonomă este rezultatul generalizării calificărilor diferite ale aceleiaşi noţiuni în legislaţiile statelor.
-continutul notiunilor folosite de norma conflictuală nu poate fi acelasi cu continutul notiunilor folosite de legislatia internă, diferite de legislatiile statelor.

140. De ce prezintă interes teoria calificării autonome in dreptul international privat?
-constituie o critică a ..teoriei calificării după legea forului.. (si arată că uneori continutul unei notiuni nu corespunde cu continutul aceleiasi notiuni din legislatia internă, că prin urmare calificarea după.. legea forului.. nu poate fi primită întotdeauna).

141.Care sunt exceptiile după care se face calificarea atunci cand nu se aplica lex fori?
• Autonomia de voinţă
• Calificarea secundară
• Retrimiterea
• Instituţii juridice străine necunoscute de legea forului.
• Tratatele internaţionale
• Cetăţenia.

142. Care este importanta conflictului de calificări?
-Prin solutionarea conflictului de calificari se va determina solutionarea unui conflict de legi- (solutia data in conflictul de calificari determina solutia ce va fi data in conflictul de legi).

143. Care sunt limitele in cazul in care se face calificarea după legea forului?
-calificarea lex fori este o etapa intermediara in aplicarea normei conflictuale
-calificarea lex fori nu exclude un anumit rol ce revine si legii straine în calificare.
-calificarea lex fori nu exclude adaptarea si uneori deformarea categoriilor dreptului intern.

144. Care sunt avantajele calificării după lex causae?
a) trimiterea la aplicarea legii straine prin intermediul normei conflictuale a forului, presupune si trimiterea la calificarea data de acea lege.
b) Legea straina determinata prin dispozitiile normei conflictuale a forului trebuie sa produca efectele prevazute în dispozitiile sale si acest lucru nu ar fi posibil daca s-ar face calificarea dupa lex fori.

145. Care sunt avantajele calificării după proper-law?
-legea dupa care se face calificarea este diferita de la un caz la altul, în functie de particularitatile concrete ale spetei analizate.
-astfel, judecatorul va aprecia pt. fiecare speta în parte daca pentru calificarea unor notiuni se aplica lex fori sau lex causae.

146. Ce se intelege prin legea străină? =lex cause
– dreptul străin, indiferent care este izvorul său: actul normativ; cutuma; practica judiciară, etc.,

147. Ce presupune aplicarea legii străine?= lex cause
-determinarea efectelor juridice în conformitate cu legea respectivă pentru o anumită situatie.(aplicarea legii straine nu se impune prin autoritatea ei proprie deoarece aceasta ar constitui o incalcare a principiilor suveranitatii si egalitatii statelor).

148. Care sunt caracteristicile drepturilor dobandite?
a. dreptul dobândit produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectivă
b.un drept dobândit potrivit legii străine, nu poate produce în altă ţară mai multe efecte decât ar produce conform legii în baza căreia a fost creat
c. dreptul dobândit potrivit legii străine nu poate produce efecte în altă ţară dacă ar contraveni ordinii public a acestei ţări

149. In ce constă aplicarea legii străine conform teoriei receptionării dreptului străin?
-potrivit acestei teorii, dreptul străin devine propriu si se încorporează în sistemul de drept al forului.

150. Cine are obligatia de a stabili continutul legii străine?
Există teoretic trei sisteme si anume:
– sistemul de drept în care sarcina probei revine părtii care invocă legea străină;
– sistemul de drept în care obligatia de a stabili continutul legii străine revine în exclusivitate organului de jurisdictie,(părtile având numai obligatia de a face dovada elementelor de fapt ale cauzei)
– sistemul de drept mixt

151. Care sunt mijloacele de probă reglementate de legea străină?
-expertiza scrisa;
-proba orala;
-certificate de cutuma

152. De ce depinde interpretarea legii străine?
depinde de:
regulile de interpretare valabile in sistemul respectiv
(interpretarea legii straine competente se face potrivit regulilor de interpretare valabile in respectivul sistem) Curs net

153.Ce presupune statutul legii străine in sistemul nostru de drept?
a) legea străină înseamnă dreptul străin indiferent care sunt izvoarele acestuia si care sunt diferite de la un sistem de drept la altul;
b) legea străină se aplică în temeiul normei conflictuale a forului;
c) legea străină se aplică cu titlu de element de drept, fără a se încorpora în sistemul de drept al forului, între acestea existând unele deosebiri în ceea ce priveste statutul lor în fata instantelor de judecată si de arbitraj;
d) instanta trebuie să ia toate măsurile pentru a stabili continutul legii străine, putând să ceară concursul părtilor;
e) în cazul exceptional în care nu se poate stabili continutul legii străine, se aplică legea forului, deoarece instanta nu poate refuza solutionarea cauzei;
f) instanta de judecată si cea de arbitraj aplică din oficiu legea străină la care trimite norma conflictuală a forului, independent dacă a fost sau nu invocată de părti;
g) legea străină se interpretează ca în sistemul de drept din care face parte, asa cum se aplică în practica judiciară tării care a emis legea, iar gresita interpretare a acesteia dă dreptul la exercitarea căii de atac a recursului la instanta superioară (hotărârile date de Curtea de Arbitraj Comercial International sunt definitive);
h) neaplicarea legii străine competente dă dreptul la exercitarea recursului la instanta superioară.

154. Care sunt conditiile in care se admite aplicarea legii străine?
-conditiile prevazute de norma conflictuala, (cu alte cuvinte, autoritatea legii straine nu are caracter originar, ci derivat sau de imprumut).

155. Care sunt conditiile specifice eficacitătii internationale a unui drept?
1. Dreptul sa se fi creat potrivit legii competente (in cazul dreptului intern, legea competenta este legea straina a statului unde s-a creat dreptul sau situatia juridica dobandita. in cel de-al doilea caz, legea competenta este cea aratata de normele dreptului international privat al tarii unde se invoca dreptul.
2. Dreptul (raportul juridic) sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta.
3. Dreptul (raportul juridic) a carui eficacitate internationala se pretinde este cel care s-a dobandit, si asa cum s-a dobandit, iar nu altul, care ar fi substituit acestuia.
4. Dreptul dobandit intr-o anumita tara va produce efecte intr-o alta tara daca intre timp nu s-a creat,in tara unde se invoca, un drept nou, care il include pe acela creat in strainatate

156. Care sunt efectele unui drept dobandit potrivit legii străine?
a. dreptul dobândit produce toate efectele pe care i le-a dat legea respectivă
b. un drept dobândit potrivit legii străine, nu poate produce în altă ţară mai multe efecte decât ar produce conform legii în baza căreia a fost creat
c. dreptul dobândit potrivit legii străine nu poate produce efecte în altă ţară dacă ar contraveni ordinii public a acestei ţări

157. Care sunt dezavantaje ale retrimiterii?
– admiterea retrimiterii ar însemna că legea forului cedează în fata dispozitiilor legii străine si că instanta locală ascultă de legea străină;
– nu se poate admite că instanta ar trebui să judece ca si cum s-ar judeca unde se cere exequatur-ul hotărârii,(deoarece aceasta nu este posibilă întotdeauna, în sensul că a tine seama de locul executării unei hotărâri în determinarea competentei legislative înseamnă a adopta o solutie ilogică, având în vedere că locul executării este întâmplător si nesigur);
– teoria instantei străine nu rezolvă problema retrimiterii, deoarece ea schimbă numai datele, (în sensul că, în loc ca punctul de plecare să fie legea forului, este legea străină, fără a înlătura obiectiile invocate împotriva retrimiterii);
– prin trimiterea dispusă de norma conflictuală a forului s-a vrut ca în cauza respectivă să se aplice legea străină, ceea ce nu se poate realiza dacă se acceptă retrimiterea;
– retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept în unele cazuri, dar în altele are ca rezultat schimbarea reciprocă a solutiilor;
– în cazul retrimiterii de rangul II, dacă legea statului tert se declară necompetentă si face trimiterea la legea altui stat si acesta procedează a fel, înseamnă că se poate face înconjurul lumii fără să se poată determina legea competentă.

158. Care sunt avantajele retrimiterii de gradul II?
-retrimiterea de gradul II poate fi un mijloc de coordonare a sistemelor de drept aplicabil

159. Care sunt formele retrimiterii?
a) retrimiterea de gradul I sau simpla
b) retrimiterea de gradul II sau complexa

160. Care sunt explicatiile teoretice ale retrimiterii?
În cazul trimiterii la legea străină trebuie, mai întâi, înteleasă notiunea de lege străină si anume:
– să se considere că trimiterea este făcută la legea materială a tării respective, fără a se tine seama de normele sale conflictuale, norme care ar putea dispune retrimiterea;
– să se considere că trimiterea este făcută la întregul sistem de drept străin, adică inclusiv la normele sale conflictuale, norme care pot accepta trimiterea , fără a se mai pune problema retrimiterii,(dar este posibil ca ele să nu accepte trimiterea făcută, să se declare necompetente si să dispună retrimiterea)

161. In ce situatii nu se aplică retrimiterea?
a) părtile au ales legea aplicabilă contractului lor (autonomia de vointă)
b) când se aplică regula “locus regit actum”

-Retrimiterea nu este posibilă în cazul tratatelor bilaterale de asistentă juridică încheiate de România, deoarece retrimiterea este posibilă numai în cazul în care normele conflictuale ale diferitelor tări sunt diferite.

162.Care din formele retrimiterii sunt aplicabile in sistemul nostru de drept?
-se prevede retrimiterea de rangul I dacă nu se prevede altfel(art. 4 Legea
nr.105/1992).

163.Care este norma conflictuală străină aplicabilă in cazul retrimiterii in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 105/1992?
-norma conflictuală română

164. Ce reprezintă ordinea publică in dreptul international privat?
– mijlocul tehnic pe care-l are la indemana organul de jurisdictie pentru a inlatura aplicarea unei legi straine normal competente ce contravine vreunui principiu fundamental al sistemului de drept al forului.

165. Care sunt caracterele ordinii publice in dreptul international privat?
• Ordinea publică apare ca un corectiv în aplicarea legii străine,(în sensul că se lasă judecătorului posibilitatea de apreciere dacă o lege contravine intereselor statului căruia el îi aparţine).
• Ordinea publică este diferită, în ceea ce priveşte conţinutul său,de la o ţară la alta.
• Ordinea publică este diferită, în ceea ce priveşte conţinutul său, în cadrul aceleiaşi ţări, în timp.
• Ordinea publică este actuală, în sensul că,(dacă din momentul naşterii raportului juridic şi până în momentul litigiului în legătură cu acest raport juridic s-a schimbat conţinutul ordinii publice), nu se ia în considerare conţinutul acesteia din momentul naşterii raportului juridic, ci conţinutul ei din momentul litigiului.

166. Cand se poate invoca ordinea publica in cazul tratatelor internationale?
Conventia de la New York din anul 1958 prevede ca
– se poate invoca ordinea publică pentru a refuza recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale străine

167.Ce reprezintă domeniul invocării legii publice?
a) ordinea publică se invocă în materia nasterii raportului juridic
b) efectul ordinii publice îl constituie substituirea legii forului, celei străine
c) ordinea publică se invocă în materia drepturilor dobândite

168. Care sunt efectele invocării ordinii publice?
-efectele pozitive
-efectele negative

169. Care sunt deosebirile dintre ordinea publica din dreptul international privat si ordinea publică din dreptul intern?
a) fiecare îndeplineste o functie diferită,
b) nu toate normele de ordine publică din dreptul intern sunt de ordine publică în dreptul international privat

170. Ce se intelege prin frauda legii in dreptul international privat?
-operatiunea prin care părtile unui raport juridic folosesc mijloace legale
pentru a înlătura aplicarea unor dispozitii care s-ar fi aplicat dacă nu ar fi intervenit fraudarea legii.

171.In ce materii poate interveni frauda legală?
•în privinta statutului personal
•în privinta bunurilor mobile
•în privinta formei exterioare a actelor
În materia contractelor
•în materia succesiunii

172. Care sunt deosebirile intre fraudarea legii in dreptul international privat si aceea din dreptul intern?
-în cazul fraudării legii în dreptul intern, se rămâne în sfera de actiune a aceluiasi sistem de drept, în sensul că, fraudarea legii se realizează nemijlocit prin schimbarea continutului faptic al raportului juridic , pe când
– în cazul fraudării legi în dreptul international privat, nu se mai rămâne în sfera de actiune a aceluiasi sistem de drept, ci se trece în sfera de actiune a unui alt asemenea sistem, sens în care, fraudarea legii se realizează prin schimbarea continutului faptic conflictual, care nu este decât mijlocul pentru a obtine apoi fraudarea legii materiale competente.

173. Care sunt conditiile fraudării legii in dreptul international privat?
a) este nevoie de un act de vointă al părtilor în folosirea ori aplicarea normei conflictuale
b) utilizarea unor mijloace care sunt licite si nu ilicite
c) intentia frauduloasă a părtilor
d) un rezultat ilicit prin operatia săvârsită de părti

174. Ce constituie sanctionarea fraudării legii?
-sanctionarea fraudării legii în dreptul international privat constituie un caz de
aplicare a ordinii publice

175. Care sunt deosebirile dintre fraudarea legii si ordinea publică?
-ordinea publică ia în considerare continutul legii străine competente,
in timp ce
-în cazul fraudării legii se ia în considerare activitatea frauduloasă a părtilor, datorită căreia o lege se aplică în locul alteia, si nu continutul legii străine pentru a se putea aplica sanctiunea.

176. Care sunt deosebirile intre fraudarea legii si abuzul de drept?
Frauda la lege consta in :
-manevra nelegitima facuta cu scopul de a eluda aplicarea unor norme care sunt in mod normal aplicabile, pt. a promova ilegal unele interese sau a ocoli consecinte legale care nu convin. utilizarea literei legii si cu incalcarea spiritului ei.
Ex:in cazul unui contract de vanz.-cumparare se trece in inscris un pret mai mic decat cel real pt. a evita aplicarea integrala a taxelor fiscale.

Abuzul de drept constă în:
-exercitarea drepturilor conferite de lege cu rea credinţă,
-exercitarea drepturilor conferite de lege cu încălcarea scopului pentru care ele au fost instituite, de fapt în scopul de a produce consecinţe vătămătoare pentru altcineva.
-Litera legii este folosită în mod nelegitim.
Mobilul acestui comportament nociv poate fi dorinţa de şicană, răzbunare De exemplu introducerea unei acţiuni în justiţie cu scopul de a-l şicana pe cel reclamat, cel care reclamă ştiind foarte bine că nu are dreptate, un funcţionar care în exerciţiul atribuţiilor sale nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte defectuos pentru a cauza o vătămare drepturilor sau intereselor legale ale unei persoane.

177. In ce mod pot părtile să fraudeze legea?
În materia contractelor poate interveni fraudarea legii dacă părtile folosesc principiul lex voluntaris în asa fel încât în anumite împrejurări să se aplice o lege care nu are o legătură rezonabilă cu contractul încheiat, ceea ce înseamnă în realitate eludarea legii care ar fi competentă.

178. Ce reprezintă retrimiterea?
-procedeul juridic prin care legea străină desemnată ca aplicabilă
potrivit normei conflictuale a forului refuză competenta ce i se oferă de a se aplica si, atribuie, la rândul ei prin normele conflictuale proprii, această competentă legii unui alt stat.

179. Ce este starea civilă a persoanelor juridice????? fizice!
-un ansamblu de elemente care rezultă din actele si faptele de stare
civilă, ansamblu de elemente prin care persoana fizică se individualizează în familie si societate

180. Cum se inregistrează actele si faptele de stare civilă cand există un element de extraneitate?
a) înregistrarea actelor si faptelor de stare civilă în tară privind pe străini
b) înregistrarea actelor si faptelor de stare civilă intervenite în străinătate privind pe cetătenii români aflati în străinătate
c) înregistrarea actelor si faptelor de stare civilă produse în împrejurări diferite

181.Care sunt aspectele sub care se poate prezenta capacitatea civilă a persoanelor?
-capacitatea de folosintă – este aptitudinea de a avea drepturi si obligatii;
-capacitatea de exercitiu – este aptitudinea de a-si exercita drepturile si de a-si asuma obligatii, săvârsind acte juridice.

182. Ce se intelege prin statutul personal al unei persoane fizice?
-ansamblul materiei care, în dreptul intern apartine stării civile si capacitătii persoanei, iar în dreptul international privat este supusă legii personale.

183. Sub ce aspecte se prezintă legea personală?
a) legea natională (lex patriae) – în cadrul acestei legi capacitatea se determină potrivit legii tării a cărei cetătenie o are persoana în cauză
b) legea domiciliului (lex domicilii) – în cadrul acestei legi capacitatea se determină potrivit legii tării în care se găseste domiciliul persoanei în cauză

184. De ce este determinat continutul capacitătii persoanei fizice aflate in străinătate?
-de ansamblul materiei care este supusă legii personale (în dreptul international privat)

185. Cat timp urmăresc legile romane (cu privire la statutul personal) cetătenii romani?
Atata timp cat acestia nu au pierdut cetatenia in virtutea legii noastre.

186. In ce caz legea romană admite ca lex personalis să fie lex domicilii?
-Daca o persoana nu are nici o cetatenie.

Cateva precizari:
-(lex domicilii)= legea domiciliului—în cadrul acestei legi capacitatea se determină potrivit legii tării în care se găseste domiciliul persoanei în cauză.

Intrebarea suna asa:
In ce caz, legea romana admite ca,,, capacitatea persoanelor (lex personalis),
legea personala, sa fie determinata dupa legea domiciliului (lex domicilii).

Starea şi capacitatea, precum şi relaţiile de familie ale persoanei fizice sunt supuse legii naţionale numai dacă prin dispoziţii speciale nu se prevede altfel.
Art. 12 alin. 4 din LDIP reprezintă o asemenea dispoziţie specială care statuează: „Dacă o persoană nu are nici o cetăţenie, se aplică legea domiciliului sau, în lipsă, legea reşedinţei”. Prin urmare, lex domicilii şi, în lipsă, legea reşedinţei, au un caracter subsidiar în determinarea stării, capacităţii şi relaţiilor de familie ale persoanei fizice faţă de lex patriae.

187. Ce ( lege) reglementează regimul drepturilor reale privind bunurile?
Legea tarii pe teritoriul caruia se gasesc bunurile

Posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sint carmuite de legea locului unde acestea se afla sau sunt situate,(lex rei sitae) afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfel. (art.49 din Legea 105/1992)

188.Cu privire la ce bunuri este competenta legea situatiei efective a bunului?
Asupra bunurilor care fac obiectul succesiunii=testamentului
(Intrarea în stăpânirea bunurilor lăsate de defunct este reglementată de legea situatiei bunului

189. De ce lege este reglementat regimul juridic al drepturilor reale accesorii? (dreptul real accesoriu = dreptul de ipoteca, dreptul de gaj, privilegiile)
-legea statului pe care gaseste bunul asupra caruia exista drepturile reale accesorii –“ Lex rei sitae” (Art. 49 din Legea nr. 105/1992 dispune că posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt cârmuite de legea locului unde acestea se află sau sunt situate, afară numai dacă prin dispozitii speciale se prevede altfel. Textul se referă atât la bunurile mobile, cât si la cele imobile)

190. Ipoteca judiciară este conditionată de permisivitatea cărei legi?
Lex fori (legea forului)

191. Ce anume reglementează lex fori ?
aplicativitatea legii straine in statul respectiv

192. Cărei reguli nu este supusă universalitatea de bunuri?
-Legii straine ( “Lex cause”)

193. Care este legea aplicabilă succesiunii imobiliare din punct de vedere al teoriei postglosatorilor?
-legea locului unde bunurile imobiliare sunt situate (Lex rei sitae)

194. Care este modul de solutionare al succesiunii mobiliare din punct de vedere al teoriei statutarilor francezi?
legea nationala a defunctului la data decesului (lex patriae) .

Referitor la intreb.193 si 195, important este de retinut urmatorul fapt:
-in functie de natura bunurilor care o alcatuiesc, una si aceeasi mostenire, prin derogare de la regula caracterului unitar al transmisiunii succesorale, poate fi guvernata de legi de devolutiune succesorala diferite.

195.Care sunt conditiile pe care trebuie să le indeplinească o persoană pentru a putea mosteni?
a) să aibă capacitate succesorală
b) să nu fie nedemnă de a mosteni
c) să aibă vocatie succesorală

196. Care sunt cerintele pe care trebuie să le indeplinească un testament pentru a puteafi valabil incheiat?
a) Capacitatea
b) Consimţământul
c) Obiectul
d) Cauza

197.Intre ce anume trebuie să se distingă atunci cand se transmite activul mostenirii?
– transmisiunea posesiunii mostenirii;
– transmisiunea dreptului de proprietate;
– a altor drepturi cuprinse in mostenire sau legat

198. Care este legea care stabileste conditiile de formă ale actului juridic?
Legea care cârmuieşte si fondul actului juridic

(Actul juridic se consideră totusi valabil, din punct de vedere al formei, dacă îndeplineste conditiile prevăzute de una din legile următoare:
a) legea locului unde a fost întocmit;
b) legea natională sau legea domiciliului persoanei care l-a consimtit;
c) legea aplicabilă, potrivit dreptului international privat, autoritătii care examinează validitatea actului juridic.art.71L.105/1992)

199.Pentru ce se aplică regula “locus regit actum”?=locul unde s-a incheiat actul
se aplica ca o conditie pt. forma exterioara a actele juridice (care este o modalitate de exteriorizare a vointei celor ce savarsesc actul juridic).

200.Ce nu este exceptat de la regula „locus regit actum”?pag.44-48Curs
“locus regit actum”= locul unde s-a incheiat actul
Contractul

201.In conformitate cu ce regulă trebuie indeplinite formalitătile de un functionar public?
-“ Locus regit actum” (Formele de redactare a actelor sau determinarea persoanelor chemate să intervină cu acest prilej, costituie unul dintre domeniile de aplicare a regulii “locus regit actim”)

202. Care sunt formele actelor juridice?
Forma exterioară a actului juridic
Forma de publicitate
Forma de abilitare
Forma de procedură

203. Care este scopul formei exterioare a actului juridic?
forma exterioara = forma ceruta pt.existenta actului juridic +forma ceruta pt. proba actului juridic
– manifestarea vointei celor ce savarsesc actul juridic

204.Care este domeniul de aplicare a regulei „locus regit actum”?
a) Forma exterioară a actului juridic;
b) Formele de redactare a actelor sau determinarea persoanelor chemate să intervină cu acest prilej;
c) Durata valorii actelor, când ele au o durată limitată, precum si forta probantă a actelor.
d) Legea locului încheierii actului arată dacă proba testimonială este admisă si până la ce sumă sau dacă, dimpotrivă, este necesar un act în scris.
e) Sanctiunile care pot lovi actele juridice întocmite vicios.

205.Care sunt exceptiile de la competenta legii locului incheierii actului juridic? (adica de la “locus regit actum”)
b) actul juridic încheiat într-o tară străină în formele prevăzute de legea locului încheierii lui nu va avea, în tara noastră, si fortă executorie, chiar dacă el ar avea această fortă după legea locului încheierii.

206. Care sunt legile aplicabile conditiilor de fond ale căsătoriei in diferite sisteme de drept?
•.legea natională comună a sotilor. cand sotii au aceeasi cetătenie
• legea domiciliului lor comun, adică al tării în care ei îsi au domiciliul fie că locuiesc împreună, fie că locuiesc separat. cand sotii au cetătenii diferite.
• legea statului pe teritoriul căruia au ori au avut resedinta comună sau cu care întretin în comun cele mai strânse legături. cand sotii nu au cetătenie comună si nici domiciliu comun

207. In sistemul nostru de drept care este modalitatea de incheiere a căsătoriei?
o căsătorie încheiată în tara noastră, în fata organelor de stare civilă locale, se încheie potrivit legii române.

208.Ce lege se aplică nulitătii căsătoriei?
De principiu, legea care reglementează cerintele legale pentru încheierea căsătoriei se aplică nulitătii căsătoriei si efectelor acestei nulităti, (deoarece aceeasi lege care se aplică pentru cerintele încheierii căsătoriei arată si consecintele legale ale nerespectării acestora).

209. Care sunt conditiile de formă ale incheierii căsătoriei intre doi cetăteni romani in străinătate?
-forma incheierii actului de casatorie intre cei doi este supusa statului pe teritoriul caruia se celebreaza casatoria.
Art. 19 alin.1 din Legea nr.105/1992 dispune că forma încheierii actului este supusă statului pe teritoriul căruia se celebrează.

210.Care este legea aplicabilă in cazul in care unul din soti este cetătean roman si isi au domiciliul in Romania din punct de vedere al efectelor căsătoriei?
– Raporturile personale si patrimoniale ale sotilor sunt supuse legii statului roman .
(cf.art.20 L.105/1992 daca sotii au cetatenii diferite, raporturile pers. si patrimoniale sunt reglementate de legea domiciliului lor comun, adică al tării în care ei îsi au domiciliul fie că locuiesc împreună, fie că locuiesc separat).

211. Ce lege se aplică in cazul nulitătii căsătoriei pentru nerespectarea conditiilor de fond?
legea competentă a cârmui aceste conditii (nulitatea căsătoriei pentru încălcarea conditiilor de fond ale încheierii ei se declară în conformitate cu legea competentă a cârmui aceste conditii. la noi , solutia se aplică numai în cazul când căsătoria s-a încheiat în tara noastră).

212. Care este legea aplicabilă in cazul divortului intre soti apatrizi?
Raporturile personale şi patrimoniale ale soţilor apatriti sunt supuse legii statului pe teritoriul căruia au ori au avut reşedinţa comună sau cu care întreţin în comun cele mai strânse legături.

213.Care este legea aplicabilă raporturilor personale patrimoniale atunci cand părintii si copii nu au aceeasi cetătenie si unul dintre părinti este cetătean roman?
-legea care reglementeaza casatoria parintilor(dupa caz)

214. Ce lege reglementează uzucapiunea? (uzucapiune= prescriptie achizitiva)
legea statului unde se afla bunul -la inceperea termenului de posesie
(Uzucapiunea este carmuita de legea statului unde bunul se afla la inceperea termenului de posesie, prevazut in acest scop art.145 Legea 105/1992).

NOTA:(In cazul in care bunul a fost adus intr-un alt stat, unde se implineste durata termenului de uzucapiune, posesorul poate cere sa se aplice legea acestui din urma stat, daca sint reunite, cu incepere de la data deplasarii bunului, toate conditiile cerute de mentionata lege).

215. Cărei legi este supusă prescriptia extinctivă a dreptului la actiune?
-legii care se aplica dreptului subiectiv insusi
(prescriptia extinctiva a dreptului la actiune este supusa legii care se aplica dreptului subiectiv insusi art.147 legea 105/1992).

216. Care este legea care reglementează dreptul de proprietate asupra bunurilor?
legea locului unde acestea se afla sau sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfel.
(Posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sint cirmuite de legea locului unde acestea se afla sau sint situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfel art.49 legea 105/1992)

217. Ce lege reglementează dreptul de proprietate cu privire la un bun destinat exportului?
-de legea statului exportator, daca partile nu au convenit altfel

218. Ce se intelege prin “lex causae”? lex causae=dreptul aplicabil contractului)
prin “lex causae”= lege străina – se intelege :
-dreptul străin, indiferent care este izvorul său: actul normativ; cutuma; practica judiciară, etc
(iar, aplicarea legii străine înseamnă determinarea efectelor juridice în conformitate cu legea respectivă pentru o anumită situatie)
219 De ce este determinată legea contractului? (Lex contractus)
de Norma conflictuala

Precizare: Legea contractului (Lex contractus) poate fi :
-lex voluntatis, adică legea aleasă de părţi în temeiul autonomiei lor de voinţa sau
-legea determinată de norma conflictuală, în lipsa lui lex voluntatis.

220.Cărei legi este supus contractul care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristică a uneia dintre părti?
-legii locului unde a fost incheiat
(Daca, in acest scop, partile aflate in state diferite au negociat prin schimb de scrisori, telegrame sau telefon, contractul se considera incheiat in tara domiciliului sau sediului partii de la care a pornit oferta ferma de contractare ce a fost acceptata.art.79L.105/92)

221. Cărei legi trebuie să se conformeze modul de excutare a obligatiilor izvorate din contract?
-legii locului de executare
( Creditorul este obligat sa respecte aceasta lege in luarea masurilor destinate, potrivit contractului, sa preintimpine sau sa remedieze neexecutarea ori sa-i restringa efectele prejudiciabile).

222. Efectele juridice ale tăcerii părtii care contestă că si-a dat consimtămantul la incheierea unui contract, cărei legi sunt supuse?
-legii nationale a persoanei fizice sau legii statutului organic al persoanei juridice in cauza.
223.Cand se consideră incheiat contractul dintre părtile care isi au domiciliul sau sediul in state diferite?
-la data cind acceptarea a ajuns la cunostinta ofertantului

224. Cărei legi se supune contractul in care părtile nu au convenit o lege aplicabilă bunurilor imobiliare?
legea statului unde acesta se afla situat imobilul in cauză (art.77 L.105/1992)

225. Ce lege se aplică in cazul contractelor de executare de lucrări dacă părtile nu au convenit altfel? (art.77-78 L.105/1992)
legea statului in care antreprenorul isi are sediul, la data incheierii contractului.

226. Ce dispozitii sunt incidente atunci cand părtile nu au convenit si asupra legii aplicabile cand este vorba de contractele de asigurări?
legea sediului asiguratorului (care guvernează şi cesiunea sau gajarea poliţei de asigurare); ( art.77,78,103 L.105/1992)

227. Ce dispozitii sunt incidente atunci cand părtile nu au convenit si asupra legii aplicabile cand este vorba de contractele de donatie? art.77,78,103 L.105/1992)
legea naţională a donatorului

228. La ce se referă normele conflictuale privind faptele juridice?
la Normele conflictuale privind faptele juridice ilicite (delictele civile):
(Imbogatirea fara justa cauza, Plata nedatorata, gestiunea de afaceri).

229. Care este legea pe care persoana lezată o poate folosi in cazul cand solicită reparatii ca urmare a unei atingeri aduse personalitătii de către
mass-media?
la alegerea persoanei lezate, se va folosi una dintre urmat. legi:
a) legea statului domiciliului sau resedintei sale;
b) legea statului in care s-a produs rezultatul pagubitor;
c) legea statului in care autorul daunei isi are domiciliul sau resedinta ori sediul social.

230. Cine stabileste dacă un fapt juridic constituie un act ilicit?
-legea locului delictului civil“ Lex loci delicti commissi” (art.107)

231. Care este legea pe care cel prejudiciat o poate folosi cand solicită reparatii intemeiate pe un defect al produsului sau pe o descriere
defectuoasă de natură să creeze confuzii?
la alegerea consumatorului prejudiciat,se va folosi una dintre urmat. legi :
a) legii domiciliului sau resedintei sale obisnuite;
b) legii statului de unde a fost dobindit produsul, afara numai daca fabricantul, producatorul sau furnizorul face dovada ca produsul a fost pus in circulatie pe piata acelui stat fara consimtamintul sau).

232. Cărei legi sunt supuse pretentiile de reparatii in caz de concurentă neloială?
legii statului pe a carui piata s-a produs rezultatul daunator.(art.117)

233. Care este legea care operează in dreptul intertnational privat atunci cand este vorba de imbogătirea fără justa cauză a unei persoane fizice sau juridice? ( imbogătirea fără justa cauză = fapt juridic civil)

-legea locului unde faptul juridic civil intervine. ( daca micsorarea patrimoniului unei persoane si marirea patrimoniului unei alte persoane se localizeaza in tari diferite se aplica legea locului maririi patrimoniului, deoarece acesta justifica actiunea de in rem verso).

234. Cărei legi este supusă răspunderea izvorată dintr-un abordaj survenit intr-un port sau in apele teritoriale?
legii locului abordajului

235. Care este legea aplicabilă in cazul daunelor cauzate pe sol de o aeronavă?
legii statului pe al carui teritoriu s-au produs.

236. Ce categorii de răspundere civilă delictuală reglementează „lex loci delicti commisi”?
(legea statului unde are loc un fapt juridic stabileste daca acesta constituie un act ilicit si il cirmuieste indeosebi in ce priveste):
a) capacitatea delictuala;
b) conditiile si intinderea raspunderii;
c) cauzele de limitare sau de exonerare de raspundere si de impartire a raspunderii intre autor si victima;
d) raspunderea comitetului pentru fapta prepusului;
e) natura daunelor care pot sa dea loc la reparatie;
f) modalitatile si intinderea reparatiei;
g) transmisibilitatea dreptului la reparatie;
h) persoanele indreptatite sa obtina reparatia pentru prejudiciul suferit.

237. Ce reglementează legea delictului civil? = fapt juridic ilicit
-reglementeaza Raspunderea civila delictuala vezi intreb.236

238. Ce lege se aplică pentru actele de asistentă si de salvare a persoanelor si bunurilor?
-legea locului evenimentului, daca acesta s-a produs in apele teritoriale,
-legea nationala a navei care a acordat asistenta sau a realizat salvarea daca a survenit in marea libera,
239.Care sunt domeniile in care se aplică legea locului delictului civil?
Navigatia civila, fluviala, maritima si aeriana

240. Care este legea aplicabilă dacă fapta generatoare de răspundere este săvarsită intr-un stat, iar prejudiciul este produs in alt stat?
-legea locului delictului civil “Lex loci delicti commissi” ( adica, legea tării pe teritoriul căreia s-a săvârsit acel fapt este aceea care îi conferă efecte juridice)

241. Care este instanta competentă să solutioneze raporturile juridice dintre părti in cazul in care paratul isi are domiciliul sau sediul social in Romaia?
Instantele judecatoresti romane

242.Care este instanta competenta să solutioneze raporturile de drept international privat referitoare la incuviintarea adoptiei in cazul in
care cel adoptat este cetătean roman, apatrid sau are domiciliul in Romania?
exclusiv instantele romane (art.151/2 L.105/1992)

243.Ce instantă solutionează litigiile privind competenta jurisdictională de a solutiona procesele intervenite între părti în cazul în care acestea s-au stabilit prin conventie? (art.154 L.105/1992)
instanta competenta care a fost desemnata prin conventie

244. Care este instanta la care poate fi introdusă o actiune formulată de un cetătean român în cazul în care o jurisdictie străină se declară necompetentă să o solutioneze?
instanta din Romania cu care procesul prezinta cele mai stranse legaturi
.(art.153 L.105/1992)

245. Ce lege reglementează capacitatea procesuală a fiecărei părti în proces?
-legea nationala a persoanei (art.158 L.105/1992)

246. Când sunt recunoscute de plin drept în România hotărârile străine?
-daca se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau daca, fiind pronuntate intr-un stat tert, au fost recunoscute mai intii in statul de cetatenie al fiecarei parti. (art.166.L.105/1992)

247. Ce interesează atunci când se aplică regula „lex rei sitae”?
-a se stabili regimul juridic al bunurilor de pe teritoriul unui stat
(interesul pe care statul îl are în a stabili regimul juridic al bunurilor de pe teritoriul acestuia întrucât un stat nu poate admite ca un bun aflat pe teritoriul său, mai ales terenul si clădirile, să fie reglementate de o lege străină).

You may also like...

1 Response

  1. Ora Exacta says:

    Cautand pe internetul romanesc iata ca am gasit pe
    saitul dvs.. Trebuie sa apreciez ca sunt placut surprins de calitatea articolelor
    de pe aceasta pagina si va urez cat mai mult succes!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *