Grile rezolvate la drept administrativ. Grile valabile pentru Spiru Haret, ASE si Hyperion

Grile rezolvate la drept administrativ. Grile valabile pentru Spiru Haret, ASE si Hyperion
Pentru alte materii accesati urmatorul link: ALTE GRILE REZOLVATE

Drept administrativ – raspunsurile le gasi in josul paginii
MULTIPLE CHOICE
1. Serviciul public reprezintã, potrivit opiniilor exprimate în literatura de specialitate:
a) chintesenta administratiei publice
b) vietii sociale
c) fundamentul dreptului privat
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b,c

2. Serviciul public reprezintã, potrivit opiniilor exprimate în literatura de specialitate:
a) chintensenta principiului securitãtii sociale
b) fundamentul dreptului public modern
c) activitatea prestatã în serviciul comunitãtii de cãtre agentii economici privati.
a. a,b,c
b. b
c. a,c
3. Serviciile publice au apãrut ca urmare a constatãrii:
a) aparitiei nevoilor statului de a asigura controlul asupra diferitelor comunitãti
b) constatãrii necesitãtii de multiplicare a formelor de interventie a statului în
activitatea agentilor economici
c) aparitiei nevoilor sociale ale comunitãtii a cãror satisfacere fãcea necesarã
interventia statului
a. a,b
b. c
c. b,c
4. Serviciul public:
a) prevaleazã dreptului public
b) prevaleazã dreptului privat
c) este ulterior aparitiei dreptului privat
a. a,b
b. a
c. b,c
d. a,c
5. Sarcinile de prestatie ale administratiei publice se clasificã în:
a) sarcini de interes national
b) sarcini de interes local
c) sarcini de importantã redusã pentru a cãror satisfacere nu este necesarã
interventia statului
a. a,b,c
b. c
c. a,b
2
6. Activitatea de reprezentare diplomaticã a Statului Român:
a) nu este un serviciu public
b) este de interes national
c) este o sarcinã de prestatie ce revine si Ministerului Afacerilor Externe
a. a,b
b. c
c. a,b,c
7. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice:
a) serviciul de pază si protectie
b) serviciile de asistentă socială
c) serviciile de educatie
a. a,c
b. a,b,c
c. b,c
8. Sunt sarcini de prestatie de interes local ce revin administratiei publice:
a) salubritatea
b) alimentarea cu apă
c) canalizarea
a. a,b
b. b,c
c. a,b,c
9. Activitãtile juridice si materiale ale administratiei publice se împart în:
a) activităti cu caracter de prestatie
b) activităti cu caracter comercial
c) activităti cu caracter de dispozitie
a. a,b,c
b. b,c
c. a,c
10. Prin serviciu public se întelege:
a) activitate cu caracter de prestatie
b) structură organizatorică
c) organizatie de stat sau a colectivitătii locale, înfiintată de autoritătile
competente, cu scopul de a asigura satisfacerea unor cerinte ale membrilor
societătii, în regim de drept administrativ sau civil, în procesul de executare
a legii
a. a,b
b. b,c
c. a,c
d. a,b,c
3
11. Este un serviciu public:
a) serviciul de igienizare a spatiilor comerciale
b) activitatea de legiferare realizată de Parlament
c) serviciul de asistentă socială
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
12. Potrivit Constitutiei, sunt principii de bazã ale administratiei publice locale:
a) principiul descentralizării serviciilor publice
b) principiul eficientie si eficacitătii în administrarea finantelor publice locale
c) principiul deconcentrării serviciilor publice
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
13. Este serviciu public:
a) serviciul public administrativ-jurisdictional
b) serviciul public de solutionare de către instantele judecătoresti a litigiilor de
drept public si de drept privat
c) serviciul public de legiferare
a. c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
14. Pentru a ne afla în prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin
urmãtoarele conditii:
a) existenta unei nevoi sociale a cărei satisfacere reclamă interventia statului
b) înfiintarea lor să se facă prin acte de autoritate
c) activitatea lor să se desfăsoare în realizarea autoritătii de stat
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
4
15. Pentru a ne afla în prezenta unor servicii publice sunt necesare cel putin
urmãtoarele conditii
a) existenta unei legi care să reglementeze înfiintarea serviciului
b) adoptarea sau emiterea de către autoritatea competentă a actului de
înfiintare a serviciului public
c) activitatea serviciului să se desfăsoare în realizarea autoritătii de stat
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
16. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice este format:
a) numai din regulile instituite prin actul de înfiintare, organizare si functionare a
serviciului
b) din totalitatea normelor de drept aplicabile înfiintării, organizării si prestării
serviciului public
c) numai din norme de drept public
a. b
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
17. Regimul juridic aplicabil serviciilor publice:
a) este format din norme de drept public si de drept privat
b) este reprezentat de normele de drept public aplicabile
c) constă în reglementările de drept public adoptate sau emise de autoritătile
competente
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
18. Serviciul public:
a) mai este cunoscut si sub denumirea de serviciu de utilitate publică
b) se diferentiază de serviciul de utilitate publică
c) este o specie a serviciului de utilitate publică
a. b
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
5
19. Serviciul public se diferentiazã de serviciul de utilitate publicã prin uan din
urmãtoarele caracteristici care îi sunt specifice:
a) este realizat de o structură organizatorică de drept privat, cum este cazul
societătilor comerciale care asigură serviciul public de salubrizare
b) nu este supus tutelei administrative
c) este supus reglementărilor si controlul statului cu privire la formarea si
utilizarea resurselor financiare
a. c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
20. În raport de forma de organizare, serviciile publice se împart în:
a) organe ale administratiei publice; institutii publice; regii autonome, societăti
si companii nationale de interes public
b) organe ale administratiei publice si societăti comerciale
c) instituti publice si agenti economici
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
21. Serviciile publice care functioneazã sub formã de organe ale administratiei publice:
a) pot fi înfiintate prin hotărâre a consiliului local
b) sunt finantate exclusiv din resurse extrabugetare, constituite din taxele si tarifele
percepute pentru serviciile prestate
c) pot fi înfiintate de Parlament
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
22. Serviciile publice care functioneazã sub formã de organe ale administratiei publice:
a) pot fi înfiintate de Guvern
b) pot fi înfiintate prin lege
c) pot fi înfiintate prin ordin al ministrului
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
6
23. Serviciile publice care functioneazã sub formã de organe ale administratiei publice:
a) îsi desfăsoară activitatea numai în mod gratuit si din oficiu
b) pot percepe taxe si tarife pentru serviciile prestate
c) îsi desfăsoară activitatea în mod continuu si ritmic, după programe aduse la
cunostinta publicului
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
24. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:
a) principiul adaptabilitătii
b) principiul proportionalitătii
c) principiul continuitătii
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
25. Sunt principii de organizare si functionare a serviciilor publice:
a) principiul egalitătii
b) principiul legalitătii
c) principiul eficientei si eficacitătii
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
26. Sunt servicii publice:
a) serviciul de alimentare cu apă
b) serviciul de transport în regim de taxi
c) serviciul de administrare a domeniului privat al unitătilor
administrativ-teritoriale
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
7
27. Sunt servicii publice:
a) producerea energiei termice în sistem centralizat
b) furnizarea energiei termice în sistem centralizat
c) iluminatul public
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
28. Sunt servicii publice:
a) serviciile comunitare de utilizãri publice
b) canalizarea si epurarea apelor riverane
c) distributia de energie termicã în sistem centralizat
a. c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
29. Sunt servicii publice:
a) salubrizarea localitãtilor
b) administrarea domeniului public si privat al unitãtilor administrativ-teritoriale
c) transportul public local
a. a
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
30. Sunt servicii publice:
a) serviciul public de lecturã
b) eliberarea pasapoartelor
c) înmatricularea autovehiculelor
a. b
b. a,c
c. b,c
d. a,b
e. a,b,c
8
31. Din punct de vedere al regimului juridic conform legii 554/2004 – legea
contenciosului administrativ, obiectul contractelor administrative este:
a) punerea în valoare a bunurilor proprietate publicã
b)executarea lucrãrilor de interes public
c) prestarea serviciilor publice
d) bunurile mobile ºi imobile aflate în proprietate publicã
a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d
32. Din punct de vedere al regimului juridic conform legii 554/2004 – legea
contenciosului administrativ, obiectul contractelor administrative este:
a) punerea în valoare a bunurilor proprietate publicã
b)executarea lucrãrilor de interes public
c) prestarea serviciilor publice
d) achiziþiile publice
a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d
33. Caracterele contractelor administrative sunt:
a) caracterul sinagmatic
b) este un contract cu titlu gratuit
c) contracte numite
d) contracte cu executare succesivã în timp
a. a+b+c
b. a+b+d
c. a+c+d
d. a+b+c+d
34. Caracterele contractelor administrative sunt:
a) contracte unilaterale
b) sunt contracte solemne
c) contracte cu titlu oneros
d) contracte comutative
a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d
9
35. Contractul de concesiune reglementat prin legea 219/1998 – privind regimul
concesiunilor se încheie între:
a) un concesionar – persoanã fizicã
b) un concesionar – persoanã juridicã
c) un concedent – autoritate publicã
d) un concesionar – persoanã fizicã sau persoanã juridicã de drept privat
românã sau strãinã
a. a+b+c
b. a+c+d
c. b+c+d
d. c+d
36. Autoritatea publicã poate deþine calitatea de concedent în cadrul unui contract de
concesiune:
a) în numele statului (ministere)
b) în numele judeþului
c) în numele oraºului/comunei
d) în numele unei persoane fizice de drept privat cu sediul în România
a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d
37. Contractul de achiziþie publicã este contractul încheiat în formã scrisã prin care o
persoanã juridicã denumitã autoritate contractantã dobândeºte cu titlu definitiv
sau temporar:
a) produse
b) lucrãri sau servicii
c) imobile proprietate publicã
d) valori mobiliare aparþinând unor persoane fizice
a. a+b+c
b. a+b
c. b+c+d
d. a+b+c+d
38. Atribuirea contractului de achiziþie publicã se realizeazã pe baza urmãtoarelor
principii:
a) principiul liberei circulaþii
b) principiul eficientei utilizãri a fondurilor publice
c) principiul transparenþei procesului de atribuire a contractului
d) principiul legalitaþii
a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+d
d. b+c+d
10
39. Atribuirea contractului de achiziþie publicã se realizeazã pe baza urmãtoarelor
principii:
a) principiul liberei circulaþii
b) principiul eficientei utilizãri a fondurilor publice
c) principiul transparenþei procesului de atribuire a contractului
d) principiul prioritãþii în atribuirea contractului de achiziþie publicã
a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+d
d. b+c+d
40. Atribuirea contractului de achiziþie publicã se poate face prin urmãtoarele
procedee :
a) licitaþie – deschisã sau restrânsã – ;
b) negocierea – competitivã sau cu o singurã sursã -;
c) cererea de ofertã ;
d) atribuirea directã a contractului de achiziþie publicã.
a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+d
d. b+c+d
41. Atribuirea contractului de achiziþie publicã se poate face prin urmãtoarele
procedee :
a) licitaþie – deschisã sau restrânsã – ;
b) negocierea – competitivã sau cu o singurã sursã -;
c) concurs de soluþii ;
d) atribuirea directã a contractului de achiziþie publicã.
a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b+d
d. b+c+d
42. Pãrþile contractului de închiriere a bunurilor de proprietate publicã a statului ºi a
unitãþilor administrativ teritoriale sunt :
a) o persoanã de drept public denumitã locator ;
b) o persoanã de drept privat denumitã locatar ;
c) numai o persoanã fizicã cu domiciliul în România ;
d) numai o persoanã juridicã cu sediul comercial în România
a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+b
d. b+c+d
43. Care tip de contract administrativ are ca obiect execuþia uneia sau mai multor
lucrãri de construcþii în schimbul unui preþ :
a. contract de lucrãri publice;
b. contract pentru concesiunea de lucrãri;
c. contract de asociere în participaþiune
11
44. Care tip de contract administrativ – contract de achiziþie publicã, acordã
executantului concesionar dreptul de a exploata sau administra rezultatul
lucrãrilor pentru o perioadã de timp determinatã:
a. contract de lucrari publice;
b. contract pentru concesiunea de lucrãri;
c. contract de asociere în participaþiune
45. În cazul contractului de comodat încheiat de cãtre organele administraþiei publice
se remite spre folosinþã temporar, gratuit – unei persoane de drept privat – unui
comodatar cu obligaþia de a-l restitui în naturã :
a) un bun aflat în proprietatea statului sua unitãþilor administrativ teritoriale
b) un bun imobil aflat în proprietate publicã
c) un bun imobil aflat în proprietatea unei persoane fizice
d) bunuri mobile ºi imobile aflate în proprietatea unei unitaþi
administrativ teritoriale
a. a
b. b
c. a+b
d. d
46. Bunul ce face obiectul contractului de comodat încheiat de cãtre organele
administraþiei publice, poate fi :
a) un bun aflat în proprietatea statului
b) un bun aflat în proprietatea unitãþilor administrativ teritoriale
c) un bun aflat în proprietatea statului sau unitãþilor administrativ
teritoriale
a. a
b. b
c. c
47. Conform art.17 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul
juridic al acesteia ºi prevederile OG nr.124/1998 privind organizarea ºi
funcþionarea cabinetelor medicale pot fi date în comodat – imobile din patrimoniul
de stat sau unitãþilor administrativ teritoriale pentru urmatoarele destinaþii:
a) persoane juridice fãrã scop lucrativ care desfãºoarã activitãþi numai de binefacere
b) persoane juridice fãrã scop lucrativ care desfãºoarã activitãþi numai de binefacere sau
de utilitate publicã
c) cabinete medicale
d) persoane juridice fãrã scop lucrativ care desfãºoarã activitãþi de binefacere sau de
utilitate publica
a. a+b+c
b. a+c+d
c. c+d
d. a+b+d
12
48. Contractul de parteneriat public-privat are ca obiect , dupã caz:
a) proiectarea
b) finanþarea
c) construcþia ºi exploatarea, întreþinerea ºi transferul oricãrui bun public
d) înstrãinarea bunului public dupã finalizarea lucrãrilor impuse prin contract
a. a+b+c
b. a+b+d
c. b+c+d
d. a+b+c+d
49. Contractele administrative sunt:
a) actele juridice pe care le încheie organele administraºiei publice cu cei administraþi;
b) actele juridice care se încheie între persoane fizice;
c) actele juridice care se încheie între persoane juridice.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
d. a
50. Clauzele contractelor administrative:
a) nu sunt negociabile;
b) sunt negociabile;
c) nu sunt stabilite prin lege.
a. a
b. b
c. c
51. Contractul de concesiune este definit ca fiind:
a) contractul prin care o autoritate publicã, numitã concedent, transmite pentru o
perioadã de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numitã concesionar, dreptul ºi
obligaþia de exploatare a unui bun, a unei activitãþi sau a unui serviciu public, în
schimbul unei redevenþe;
b) contractul încheiat între Fondul Român de Dezvoltare Socialã ºi reprezentanþi ai
grupurilor din comunitãþile rurale sãrace etc. prin care Fondul, pe baza unui proiect
întocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani;
c) contractul încheiat în formã scrisã prin care o persoanã juridicã,
denumitã autoritate contractantã, dobândeºte un titlu definitiv sau temporar produse,
lucrãri sau servicii prin atribuirea unui contract de achiziþie publicã unui ofertant în
urma aplicãrii uneia dintre procedurile prevãzute.
a. a
b. c
c. b
13
52. Contractul de achiziþie publicã este:
a) este acel contract administrativ încheiat între o autoritate publicã ºi o persoanã de
drept privat, numitã executant, ºi care are ca obiect execuþia uneia sau mai multor lucrãri
de construcþii, în schimbul unui preþ;
b) este contractul încheiat în formã scrisã prin care o persoanã juridicã, denumitã
autoritate contractantã, dobândeºte un titlu definitiv sau temporar produse, lucrãri sau
servicii prin atribuirea unui contract de achiziþie publicã unui ofertant în urma aplicãrii
uneia dintre procedurile prevãzute;
c) contractul încheiat între Fondul Român de Dezvoltare Socialã ºi
reprezentanþi ai grupurilor din comunitãþile rurale sãrace etc. prin care Fondul, pe baza
unui proiect întocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani.
a. c
b. a
c. b
53. Contractul de lucrãri publice este:
a) este contractul încheiat în formã scrisã prin care o persoanã juridicã, denumitã
autoritate contractantã, dobândeºte un titlu definitiv sau temporar produse, lucrãri sau
servicii prin atribuirea unui contract de achiziþie publicã unui ofertant în urma aplicãrii
uneia dintre procedurile prevãzute;
b) contractul prin care o autoritate publicã, numitã concedent, transmite pentru o
perioadã de cel mult 49 de ani unei alte persoane, numitã concesionar, dreptul ºi
obligaþia de exploatare a unui bun, a unei activitãþi sau a unui serviciu public, în
schimbul unei redevenþe;
c) este acel contract administrativ încheiat între o autoritate publicã ºi o
persoanã de drept privat, numitã executant, ºi care are ca obiect execuþia uneia sau mai
multor lucrãri de construcþii, în schimbul unui preþ.
a. b
b. c
c. a
54. Contractul pentru concesiunea de lucrãri este:
a) este acel contract administrativ încheiat între o autoritate publicã ºi o persoanã de
drept privat, numitã executant, ºi care are ca obiect execuþia uneia sau mai multor lucrãri
de construcþii, în schimbul unui preþ;
b) este acel tip de contract de achiziþie publicã, asemãnãtor contractului de lucrãri, cu
deosebirea cã autoritatea publicã, în contrapartida lucrãrilor executate, acordã
executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrãrilor
pentru o perioadã de timp;
c) este contractul încheiat în formã scrisã prin care o persoanã juridicã,
denumitã autoritate contractantã, dobândeºte un titlu definitiv sau temporar produse,
lucrãri sau servicii prin atribuirea unui contract de achiziþie publicã unui ofertant în
urma aplicãrii uneia dintre procedurile prevãzute.
a. b
b. c
c. a
14
55. Contractul de grant este:
a) este acel contract administrativ încheiat între o autoritate publicã ºi o persoanã de
drept privat, numitã executant, ºi care are ca obiect execuþia uneia sau mai multor lucrãri
de construcþii, în schimbul unui preþ;
b) este acel tip de contract de achiziþie publicã, asemãnãtor contractului de lucrãri, cu
deosebirea cã autoritatea publicã, în contrapartida lucrãrilor executate, acordã
executantului-concesionar dreptul de a expolata sau de a administra rezultatul lucrãrilor
pentru o perioadã de timp;
c) este contractul încheiat între Fondul Român de Dezvoltare Socialã ºi
reprezentanþi ai grupurilor din comunitãþile rurale sãrace etc. prin care Fondul, pe baza
unui proiect întocmit de beneficiari, transmite acestora, cu titlu gratuit, sume de bani.
a. b
b. c
c. a
56. Contractul de parteneriat public privat are ca obiect:
a) proiectarea ºi finanþarea oricãrui bun public;
b) întreþinerea ºi transferul oricãrui bun public;
c) dupã caz, proiectarea, finanþarea, construcþia, exploatarea, întreþinerea
ºi transferul oricãrui bun public.
a. a+b+c
b. b+c
c. a+c
d. c
57. Obiectul contractului de asociere în participaþiune îl reprezintã:
a) realizarea unui interes public;
b) proiectarea ºi finanþarea oricãrui bun public;
c) nerealizarea unui interes public.
a. b+c
b. a
c. a+c
d. a+b+c
58. Are competenþa sã verifice utilizarea grantului, potrivit proiectului aprobat:
a) Fondul Român de Dezvoltare Socialã;
b) Statul;
c) Parlamentul
a. a+c
b. b+c
c. a
59. Din punct de vedere al regimului juridic aplicabil, contractele administrative:
a) nu sunt asimilate actelor administrative;
b) sunt asimilate faptelor administrative;
c) sunt asimilate actelor administrative.
a. c
b. a
c. b
15
60. Caracterul sinalagmatic al contractelor administrative se explicã în sensul cã:
a) numai autoritatea administrativã are obligaþii în executarea contractului;
b) numai persoana de drept privat are obligaþii în executarea contractului;
c) atât autoritatea administrativã, cât ºi persoana de drept privat au
obligaþii în executarea contractului.
a. b
b. c
c. a
61. Contractele administrative:
a) au caracter oneros;
b) au caracter gratuit;
c) nu urmãresc realizarea unui interes public.
a. a
b. b
c. c
62. Contractele administrative sunt:
a) contracte nenumite;
b) contracte numite;
c) la fel ca ºi contractele civile.
a. b
b. c
c. a
63. Contractele administrative:
a) au o reglementare specificã;
b) nu au o reglementare specificã;
c) au o reglementare specificã contractelor civile.
a. b
b. a
c. c
64. În cazul contractelor administrative:
a) numai autoritatea administrativã îºi cunoaºte întinderea obligaþiilor;
b) numai persoana de drept privat cunoaºte întinderea obligaþiilor;
c) ambele pãrþi, atât autoritatea administrativã, cât ºi persoana de drept
privat cunosc întinderea obligaþiilor încã din momentul încheierii contractului.
a. a+b
b. b+c
c. c
65. Clauzele contractelor administrative:
a) sunt negociabile de cãtre ambele pãrþi;
b) sunt stabilite în mod unilateral de cãtre autoritatea administrativã;
c) sunt stabilite în mod bilateral de cãtre autoritatea administrativã ºi
persoana de drept privat.
a. a+b
b. b
c. a+c
16
66. Contractele administrative sunt contracte solemne, neîndeplinirea formelor ºi
procedurilor prevãzute de lege este sancþionatã cu:
a) nulitatea relativã;
b) nulitatea absolutã;
c) atât nulitatea absolutã, cât ºi nulitatea relativã.
a. a
b. c
c. b
67. Obiectul contractelor administrative poate consta din:
a) punerea în valoare a bunurilor proprietate publicã;
b) activitãþile de neexecutare a lucrãrilor de interes public;
c) activitãþi de neprestare a serviciilor publice.
a. a+b
b. b+c
c. a
68. Activitãþile de prestare a serviciilor publice:
a) pot face obiectul contractelor administrative;
b) nu pot face obiectul contractelor administrative;
c) pot face obiectul contractelor civile ºi comerciale
a. a
b. b+c
c. c
69. Actul administrativ este, potrivit art.2 alin.(1) lit.c) din Legea nr.554/2004:
a) un act unilateral cu caracter individual sau normativ;
b) emis sau adoptat de o autoritate publicã în vederea organizãrii executãrii legii
si a executãrii în concret a acesteia;
c) care dã nastere, modificã sau stinge raporturi juridice.
a. a,b
b. a,b,c
c. b,c
70. Potrivit prof. Alexandru Negoitã, actul administrativ este:
a) o manifestare de vointã juridicã a unei autoritãti administrative;
b) emis pe baza si în executarea legii;
c) actul prin care se formeazã o situatie juridicã nouã;
d) vointa juridicã supusã regimului juridic de drept administrativ.
a. a,b,d
b. a,b,c,d
c. a,c,d
d. b,c,d
17
71. Sunt caracteristici ale actului administrativ urmãtoarele:
a) actul administrativ este un act juridic, în sensul cã produce efecte juridice prin
el însusi;
b) actul administrativ are caracterul unui acord între administratie si cei
administrati, ale cãror interese si drepturi trebuie sã le satisfacã;
c) actul administrativ este o manifestare unilateralã de vointã juridicã.
a. a,b,c
b. b,c
c. a,c
72. Sunt asimilate actelor administrative, potrivit art.2 din Legea nr.554/2004:
a) contractele administrative încheiate între autoritãtile publice si particulari,
având ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publicã, executarea
lucrãrilor de interes public, prestarea serviciilor publice si a achizitiilor
publice;
b) refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un
interes legitim;
c) faptul de a nu rãspunde solicitantului imediat la o cerere referitoare la un
drept sau interes legitim.
a. a,b,c
b. c
c. a,b
73. Sunt caracteristici ale actului administrativ:
a) actul administrativ este supus regimului juridic de drept administrativ;
b) actul administrativ este adoptat sau emis în cadrul oricãrui raport juridic
nãscut între administratie si cei administrati;
c) actul administrativ este adoptat sau emis de cãtre o autoritate publicã în
vederea organizãrii executãrii legii sau a executãrii în concret a acesteia.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
74. Sunt caracteristic ale actului administrativ:
a) actul administrativ este executoriu din oficiu;
b) actul administrativ se bucurã de o puternicã prezumtie de legalitate,
autenticitate si veridicitate;
c) în cazul actelor administrative nu mai este necesarã interventia instantelor
judecãtoresti pentru punerea lor în executare.
a. a,b,c
b. a,b
c. b,c
75. Din punct de vedere al întinderii efectelor juridice, actele administrative se împart
în:
a) acte administrative generale;
b) acte administrative cu caracter normativ;
c) acte administrative individuale.
a. a,b,c
b. a,c
c. b,c
18
76. Din punct de vedere al competentei materiale a organului administratiei publice
care le adoptã sau emite, actele administrative sunt:
a) acte administrative care produc efecte pe întreg teritoriul tãrii, precum
hotãrârile adoptate de Guvern;
b) acte administrative cu caracter general;
c) acte administrative de specialitate, care vizeazã un anumit domeniu de
activitate.
a. a,c
b. a,b,c
c. b,c
77. Actul administrativ jurisdictional reprezintã:
a) actul administrativ emis de cãtre o autoritate administrativã cu atributii
jurisdictionale;
b) actul administrativ emis dupã o procedurã bazatã pe respectarea dreptului la
apãrare si pe contradictorialitate;
c) actul administrativ care nu mai poate fi atacat la instanta de contencios
administrativ.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
78. Legalitatea actelor administrative este principiul care:
a) determinã activitatea organelor administratiei publice;
b) limiteazã activitatea organelor administratiei publice la dispozitiile legii;
c) orienteazã organele administratiei publice asupra momentului oportun al
interventiei lor.
a. a,b,c
b. c
c. a,b
79. Reprezintã conditie de valabilitate a actelor administrative urmãtoarele:
a) competenta acordatã autoritãtilor publice, potrivit legii, de a adopta sau emite
acte administrative;
b) forma de manifestare a vointei juridice a autoritãtilor publice;
c) formele procedurale prevãzute de lege.
a. a,b,c
b. a
c. b,c
80. Constituie caracteristici ale competentei organului administratiei publice de adopta
sau emite acte administrative:
a) caracterul legal al competentei;
b) caracterul facultativ al competentei;
c) caracterul permanent al competentei;
d) caracterul subordonat al competentei.
a. a,b,c,d
b. b,d
c. a,c
d. a,c,d
19
81. Actele administrative cu caracter normativ intrã în vigoare:
a) la data aducerii lor la cunostintã publicã;
b) la o datã prevãzutã în continutul sãu, ulterioarã publicãrii sale în Monitorul
Oficial;
c) în momentul în care actul administrativ a fost confirmat de organele
administrative ierarhic superioare.
a. a,b
b. c
c. a,b,c
82. Actul administrativ cu caracter individual va intra în vigoare:
a) la data înmânãrii sau comunicãrii actului cãtre persoana vizatã;
b) la o datã prevãzutã în act, ulterioarã datei la care a fost comunicat sau
înmânat;
c) în termen de 30 de zile de la data adoptãrii sau emiterii actului.
a. a,b
b. c
c. b,c
83. Un act administrativ poate fi revocat:
a) oricând, de cãtre organul administrativ ierarhic superior celui care l-a adoptat
sau emis;
b) pânã în momentul când a intrat în circuitul civil, de cãtre organul emitent;
c) în termen de 6 luni de la data intrãrii actului în vigoare.
a. a,b
b. c
c. b
84. Instantele de contencios administrativ au competentã deplinã si exclusivã în ceea ce
priveste:
a) solutionarea litigiilor care apar în fazele premergãtoare încheierii unui
contract administrativ privind darea în folosintã gratuitã a bunurilor
apartinând domeniului public al statului;
b) solutionarea litigiilor legate de aplicarea si executarea contractelor
administrative având ca obiect închirierea bunurilor aflate în patrimoniul
societãtilor comerciale la care este actionar statul sau o autoritate publicã;
c) solutionarea exceptiilor de nelegalitate invocate în cadrul unui proces penal
cu privire la acte administrative unilaterale.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
20
85. Contractele administrative pot fi utilizate de autoritãtile publice pentru:
a) închirierea bunurilor proprietate publicã a statului cãtre persoane juridice de
drept privat strãine;
b) darea în folosintã gratuitã, pe termen limitat, a bunurilor proprietate publicã a
statului, persoanelor juridice fãrã scop lucrativ, care desfãsoarã activitãti de binefacere;
c) concesionarea serviciilor publice de interes national.
a. a,b,c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
86. În cadrul contractului de concesiune reglementat prin Legea nr.219/1998:
a) o persoanã juridicã de drept privat strãinã poate avea calitatea de concesionar
al serviciilor publice de interes national;
b) poate avea calitatea de concedent o persoanã juridicã de drept privat românã al
bunurilor proprietatea judetului sau a localitãtii, pentru o perioadã de cel mult 49 de ani;
c) pot forma obiectul concesiunii activitãtile si serviciile publice de interes local.
a. a,b,c
b. c
c. a,c
d. b,c
87. Sunt principii ca stau la baza atribuirii contractului de achizitie publicã:
a) principiul liberei circulatii si principiul confidentialitãtii;
b) principiul eficientei utilizãri a fondurilor publice si principiul tratamentului
egal;
c) principiul transparentei decizionale a procedurii de atribuire a contractului si
principiul confidentialitãtii.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
88. Contractul de achizitie publicã se poate atribui:
a) prin concurs de oferte;
b) prin negociere cu o singurã sursã;
c) prin cerere competitivã de solutii în cadrul licitatiei electronice.
a. a
b. b
c. c
21
89. Contractul de închiriere a bunurilor proprietate publicã:
a) obligã, dupã caz, statul sau unitatea administrativ-teritorialã sã asigure unei
persoane de drept privat folosinta temporarã a unui bun apartinând
domeniului public;
b) este contractul în baza cãruia, în schimbul asigurãrii folosintei temporare a
unui bun apartinând domeniul public, statul sau, dupã caz, unitatea
administrativ-teritorialã obtine o sumã de bani;
c) are ca obiect, pe de o parte, procurarea folosintei bunului închiriat, apartinând
domeniului privat al statului sau al unitãtii administrativ-teritoriale si, pe de
altã parte, chiria plãtitã ca pret al folosintei bunului.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
90. Contractul de lucrãri publice:
a) se încheie între douã autoritãti publice si se acordã, de regulã, prin
negociere directã;
b) se încheie între o autoritate publicã si o persoanã de drept privat si se
acordã, de regulã, prin concurs de oferte;
c) se încheie între o autoritate publicã si o persoanã de drept privat si se
acordã, de regulã, prin licitatie organizatã de autoritatea publicã.
a. a
b. b
c. c
91. În cazul contractului pentru concesiunea de lucrãri, autoritatea publicã acordã
concesionarului:
a) dreptul de a exploata rezultatul lucrãrilor pentru o perioadã determinatã;
b) dreptul de a administra rezultatul lucrãrilor pentru o perioadã nedeterminatã;
c) dreptul de a folosi gratuit rezultatul lucrãrilor pentru o perioadã determinatã.
a. a
b. b
c. c
92. Poate constitui obiect al contractului de comodat încheiat de organele
administratiei publice:
a) un bun aflat în proprietatea statului sau a unitãtilor
administrativ-teritoriale, închiriat pe o perioadã determinatã;
b) un bun aflat în proprietatea unei unitãti administrativ-teritoriale, dat în
folosintã gratuitã pe o perioadã determinatã;
c) un bun aflat în proprietatea publicã sau privatã a statului, dat în
folosintã gratuitã pe o perioadã limitatã de timp.
a. a,b,c
b. c
c. a,b
d. b,c
22
93. Imobilele aflate în patrimoniul statului sau al unitãtilor administrativ-teritoriale:
a) pot fi închiriate;
b) pot fi date în folosintã gratuitã, pe termen limitat, persoanelor juridice fãrã
scop lucrativ care desfãsoarã activitãti de binefacere;
c) pot fi date în folosintã gratuitã, pe termen limitat, persoanelor juridice fãrã
scop lucrativ care desfãsoarã activitãti de utilitate publicã.
a. a,b,c
b. c
c. a,c
d. b,c
94. Pãrtile contractului de parteneriat public-privat sunt:
a) o autoritate publicã centralã sau localã si una sau mai multe persoane
de drept privat;
b) pe de o parte, o autoritate sau o institutie publicã si, pe de altã parte, ca
investitor particular, o persoanã de drept privat;
c) o autoritate publicã centralã sau localã si, ca beneficiar, o persoanã de
drept privat.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
95. Contractul de grant, încheiat între Fondul Român de Dezvoltare Socialã si reprezentanti
ai grupurilor din comunitãtile rurale sãrace, are ca obiect:
a) transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect
întocmit de beneficiari;
b) transmiterea de sume de bani, cu titlu gratuit, pe baza unui proiect
întocmit de Fond;
c) transmiterea de sume de bani, cu titlu oneros, pe baza unui proiect
întocmit de Fond si de beneficiari.
a. a
b. b
c. c
96. În cazul contractului de grant încheiat între Fondul Român de Dezvoltare Socialã si
reprezentanti ai grupurilor din comunitãtile rurale sãrace:
a) Fondul Român de Dezvoltare Socialã are competenta sã verifice utilizarea grantului
potrivit proiectului;
b) în cazul neutilizãrii grantului potrivit proiectului care a stat la baza încheierii
contractului, Fondul poate cere instantei de judecatã desfiintarea contractului;
c) desfiintarea contractului de grant se face prin act administrativ si dupã o procedurã
derogatorie de la dreptul comun.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
23
97. Bunurile care apartin statului si unitãtilor administrativ-teritoriale constituie:
a) un element component al organelor administratiei publice;
b) una din principalele pârghii prin care sistemul organelor administratiei
publice îsi exercitã atributiile legale;
c) una din principalele pârghii utilizate în scopul realizãrii sarcinilor generale ale
sistemului organelor administratiei publice.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
98. Domeniul public este alcãtuit din:
a) bunurile prevãzute la art.136 alin.(4) din Constitutie, republicatã;
b) bunurile prevãzute în anexa la Legea nr.213/1998;
c) orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de
interes public si sunt dobândite de stat sau de unitãtile
administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
99. Domeniul public:
a) este o institutie juridicã complexã;
b) se suprapune cu notiunea de proprietate publicã;
c) poate cuprinde atât bunuri mobile cât si bunuri imobile.
a. a,b,c
b. b
c. a,c
d. b,c
100. Bunurile care apartin domeniului public:
a) sunt inalienabile, imprescriptibile si insesizabile;
b) sunt imprescriptibile extinctiv si achizitiv;
c) nu mai fac obiectul dreptului de proprietate publicã în cazul în care sunt
dobândite de cãtre un tert prin uzucapiune, în conditiile legii.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
101. Proprietatea publicã se dobândeste:
a) numai pe cãi juridice specifice dreptului comun;
b) numai pe cãi juridice specifice dreptului public;
c) atât pe cãi specifice dreptului comun cât si pe cãi specifice dreptului public;
a. a
b. b
c. c
24
102. Dreptul de proprietate publicã poate fi dobândit:
a) pe cale naturalã;
b) prin acte de donatie sau legate acceptate de statul român, prin Ministerul
Finantelor Publice;
c) în orice mod prevãzut de lege.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b,c
103. Constituie forme de control ale activitãtii organelor administratiei publice:
a) controlul legislativ exercitat de presedintii celor douã Camere ale
Parlamentului;
b) controlul executiv-administrativ executat de cãtre Guvernul României si
Presedintele României, ca sefi ai puterii executive;
c) controlul judecãtoresc exercitat de cãtre instantele judecãtoresti asupra
legalitãtii actelor administrative.
a. a,b,c
b. c
c. a,c
d. b,c
104. Elemente componente ale controlului sunt:
a) baza de referintã a controlului;
b) obiectul mijloacelor si procedeelor folosite de cãtre organul de control;
c) operatiunile de control;
d) referintele organului ierarhic celui controlat;
a. a,b,c,d
b. b,c,d
c. a,c
d. a,b,d
105. Controlul administrativ este controlul exercitat în cadrul sistemului organelor
administratiei publice prin:
a) controlul intern;
b) controlul extern exercitat de structuri aflate în cadrul sistemului administratiei
publice;
c) controlul de tutelã administrativã exercitat prin primari;
d) controlul exercitat prin jurisdictiile administrative exercitate de procurori.
a. a
b. a,b,c
c. a,b
d. c,d
106. Controlul administrativ-intern se poate realiza:
a) din oficiu, la initiativa conducerii ierarhice;
b) la sesizarea persoanei interesate;
c) la cererea organului legislativ.
a. a,b,c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
25
107. Controlul ierarhic este exercitat de cãtre organe supraordonate autoritãtii
controlate si poate avea un caracter:
a) general, cuprinzând toate aspectele activitãtii;
b) personal, vizând persoanele vinovate de emiterea unui act administrativ
nelegal;
c) specializat, fiind exercitat de organe speciale.
a. a,b,c
b. a,c
c. a
d. b,c
108. Controlul ierarhic, din punct de vedere al momentului când intervine, poate fi:
a) anterior sau aprioric, atunci când este exercitat indiferent de experienta organului care
a efectuat activitatea supusã controlului;
b) concomitent, atunci când este exercitat în acelasi timp cu desfãsurarea activitãtii
controlate;
c) a posteriori, când intervine dupã ce activitatea controlatã a fost finalizatã de cãtre
organul supus controlului;
d) inopinat, atunci când organul ierarhic nu înstiinteazã organul inferior despre
activitatea de control pe care urmeazã sã o realizeze.
a. a,b
b. a,b,c,d
c. b,d
d. b,c
109. Controlul de tutelã administrativã este controlul pe care Guvernul îl exercitã:
a) prin intermediul prefectilor, asupra legalitãtii actelor administrative ale autoritãtilor
administratiei publice locale;
b) prin intermediul autoritãtii tutelare, asupra legalitãtii actelor de stare civilã;
c) prin intermediul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici asupra legalitãtii actelor
administratiei publice centrale si locale prin care se încalcã legislatia privind functia
publicã.
a. a
b. a,b,c
c. a,c
d. b,c
110. Controlul exercitat prin jurisdictiile administrative este o formã de control care
vizeazã legalitatea unor categorii de acte administrative, fiind exercitat de:
a) organele competente din cadrul Ministerului Finantelor Publice;
b) organe cu astfel de atributii aflate în cadrul sistemului administratiei publice;
c) instantele jurisdictionale din sistemul autoritãtii judecãtoresti.
a. b
b. a,b
c. a,b,c
d. b,c
26
111. Controlul exercitat de Avocatul Poporului vizeazã:
a) activitatea Camerei Deputatilor si Senatului, Presedintelui României,
Guvernului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ;
b) activitatea deputatilor, senatorilor, judecãtorilor Înaltei Curti de Casatie si
Justitie si ai Curtii Constitutionale care, prin actele lor au vãtãmat drepturile si interesele
cetãtenilor;
c) activitatea organelor administratiei publice, institutiilor si serviciilor publice, a
institutiilor de interes public care, prin actele lor au adus atingere drepturilor si
libertãtilor cetãtenilor.
a. a,b,c
b. a,c
c. c
d. b,c
112. Curtea de Conturi, ca institutie supremã de control financiar, exercitã:
a) controlul jurisdictional prin intermediul colegiilor jurisdictionale si Sectiei
jurisdictionale;
b) controlul financiar asupra modului de formare, administrare si de întrebuintare
a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public;
c) controlul privind utilizarea fondurilor puse la dispozitia României de cãtre
Uniunea Europeanã prin Programul SAPARD si a cofinantãrii aferente.
a. a,c
b. a,b
c. b,c
d. a,b,c
113. Curtea de Conturi:
a) functioneazã pe lângã Parlamentul României;
b) îsi desfãsoarã activitatea în mod independent;
c) adoptã acte care pot fi atacate în fata instantelor de contencios administrativ
fiscal.
a. a,b
b. a,b,c
c. b,c
d. a,c
114. Necesitatea controlului judecãtoresc asupra legalitãtii actelor administrative este
impusã de:
a) faptul cã activitatea organelor administratiei publice trebuie verificatã dacã
este conformã cu legea;
b) organele administratiei publice refuzã în mod sistematic sã revoce actele
administrative nelegale;
c) împrejurarea cã aceastã formã de control reprezintã ultimul mijloc juridic pus
de lege la dispozitia persoanelor vãtãmate în drepturile si interesele lor
legitime.
a. c
b. a,b,c
c. a,c
d. b,c
27
115. Baza de referintã a controlului judecãtoresc este constituitã din aspectele care
trebuie verificate, în care vor intra:
a) toate componentele activitãtii de organizare si de executare în concret a legii;
b) toate subiectele de drept din sistemul administratiei publice care au
competente în domeniul activitãtilor de organizare si executare în concret a
legii;
c) toate subiectele de drept din sistemele puterii legislative si judecãtoresti, care
au competente în activitatea de organizare si de executare în concret a legii.
a. a,b
b. a,b,c
c. a,c
d. b,c
116. Obiectul controlului judecãtoresc îl constituie:
a) toate aspectele activitãtii organelor administratiei publice, inclusiv legalitatea
acestei activitãti;
b) legalitatea si oportunitatea actelor administrative;
c) respectarea conditiilor de legalitate privind adoptarea sau emiterea actelor
administrative;
d) verificarea dacã organele administratiei publice si-au exercitat cu abuz de
putere dreptul de apreciere a oportunitãtii actelor administrative.
a. a,b
b. a,b,c,d
c. b,c
d. c,d
117. Sunt caracteristici generale ale controlului judecãtoresc:
a) controlul judecãtoresc se exercitã asupra tuturor autoritãtilor administrative,
în ceea ce priveste legalitatea actelor administrative adoptate sau emise;
b) controlul judecãtoresc vizeazã exclusiv legalitatea si oportunitatea actelor
administrative, precum si eficienta acestora;
c) controlul judecãtoresc este exercitat de cãtre autoritatea judecãtoreascã.
a. a,b,c
b. a
c. b,c
d. c
118. Sunt caracteristici generale ale controlului judecãtoresc:
a) controlul judecãtoresc este exercitat de cãtre reprezentantii autoritãtii
judecãtoresti din oficiu;
b) controlul judecãtoresc are un caracter principal;
c) controlul judecãtoresc vizeazã exclusiv legalitatea actelor administrative
adoptate sau emise;
d) controlul judecãtoresc este un control ulterior adoptãrii sau emiterii actului
administrativ.
a. a,b,c,d
b. a,b
c. c,d
d. a,c,d
28
119. Sunt caracteristici generale ale controlului judecãtoresc:
a) controlul judecãtoresc are un caracter subsidiar, fiind precedat de o procedurã
prealabilã care se desfãsoarã în fata organului emitent;
b) controlul judecãtoresc vizeazã actele administrative, dar si unele acte
asimilate actelor administrative, asa cum sunt enumerate de Legea nr.29/1990
privind contenciosul administrativ;
c) controlul judecãtoresc vizeazã si actele administrative adoptate sau emise de
autoritãti care apartin puterii legislative si puterii judecãtoresti, cu conditia ca
acestea sã fie supuse regimului de drept administrativ.
a. a,b
b. b,c
c. a,c
d. a,b,c
120. Potrivit prof. Alexandru Negoitã, notiunea de contencios administrativ, ca parte a
contenciosului judecãtoresc, reprezintã:
a) în sens general, totalitatea litigiilor date prin acte administrative în
competenta instantelor de contencios administrativ;
b) în sens restrâns, acele litigii juridice dintre particulari si autoritãti
administrative, supuse regimului juridic administrativ;
c) în sens larg, totalitatea litigiilor juridice dintre administratie si cei
administrati, indiferent cã sunt litigii de drept public sau de drept privat.
a. a,b,c
b. a,c
c. b,c
d. a,b
121. Contenciosul obiectiv este:
a) contenciosul în cadrul cãruia judecãtorul învestit trebuie sã fie obiectiv si
impartial;
b) contenciosul în cadrul cãruia judecãtorul este competent sã cerceteze
conformitatea actului administrativ cu legea, fãrã a cerceta vãtãmarea unor
drepturi si interese legitime;
c) exercitat de Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit
legii, în baza unei sesizãri a unei persoane fizice.
a. a,b,c
b. b,c
c. b
d. a,c
29
122. Contenciosul subiectiv este:
a) contenciosul în cadrul cãruia judecãtorul este dator sã cerceteze dacã
reclamantul este titularul unui drept subiectiv sau interes legitim care i-a fost
vãtãmat prin actul administrativ atacat;
b) contenciosul în cadrul cãruia judecãtorul învestit este competent sã constate
existenta si întinderea drepturilor subiective ale persoanei vãtãmate, care au
fost lezate prin actul administrativ vizat prin actiune;
c) contenciosul în cadrul cãruia judecãtorul învestit are competenta sã aprecieze
din punct de vedere subiectiv temeinicia actiunii care vizeazã anularea actului
administrativ.
a. b,c
b. a,c
c. a,b,c
d. a,b
123. Contenciosul administrativ de anulare este contenciosul administrativ în cadrul
cãruia:
a) judecãtorul învestit este competent sã se pronunte asupra existentei si
întinderii pagubelor, indiferent dacã acestea s-au produs sau nu ca urmare a
actului administrativ atacat;
b) judecãtorul învestit este competent sã pronunte anularea sau modificarea
actului administrativ constatat nelegal, fãrã a cerceta existenta sau întinderea
pagubei;
c) judecãtorul învestit este competent sã se pronunte asupra existentei si
întinderii pagubelor, numai dacã acestea s-au produs si sunt urmarea actului
administrativ pe care îl anuleazã sau îl modificã.
a. c
b. a,b,c
c. a,b
d. b,c
e. b
124. Contenciosul administrativ de plinã jurisdictie este contenciosul administrativ în
cadrul cãruia instanta învestitã este competentã:
a) sã se pronunte cu privire la toate aspectele solicitate de cãtre reclamant;
b) sã realizeze o jurisdictie completã, cu privire la nelegalitatea actului
administrativ nelegal si cu privire la existenta si întinderea pagubelor produse
de actul administrativ nelegal;
c) sã înfãptuiascã o jurisdictie deplinã, având posibilitatea sã se pronunte cu
privire la anularea sau modificarea actului administrativ, dar sã dispunã si
mãsuri privind despãgubiri pentru daune materiale si morale.
a. a
b. a,b
c. a,b,c
d. b,c
30
125. Prima lege a contenciosului administrativ a fost adoptatã:
a) dupã adoptarea Constitutiei din 1866;
b) dupã intrarea în vigoare a Constitutiei din 1923;
c) dupã adoptarea Constitutiei din 1965;
a. a
b. b
c. c
d. înainte de adoptarea prin referendum a Constitutiei din 1991.
126. În România, a functionat un contencios administrativ de anulare:
a) în perioada 1864-1865, în competenta Consiliului de Stat;
b) în perioada 1905-1912, în competenta Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) în perioada1965-1990, în competenta tribunalelor de drept comun;
d) în momentul de fatã, în baza Legii nr.554/2004.
a. a,b,c,d
b. a,c
c. b,d
d. d
e. a,b
127. În Franta, în momentul de fatã, contenciosul administrativ este realizat prin
intermediul:
a) organelor administratiei publice;
b) Consiliului de Stat si instantelor administrative inferioare;
c) Instantelor de contencios administrativ, care au în frunte Curtea
Administrativã Supremã a Frantei.
a. a
b. b
c. c
128. În sistemul juridic anglo-american, litigiile de contencios administrativ sunt în
competenta:
a) instantelor de contencios administrativ specializate pe domeniile de activitate
ale administratiei publice;
b) Curtilor administrative;
c) Instantelor de drept comun.
a. a
b. b
c. c
129. Sistemul contenciosului administrativ în România, care functioneazã în baza Legii
nr.554/2004, este mai apropiat de sistemul corespunzãtor existent în:
a) Uniunea Europeanã;
b) Franta;
c) Spania;
d) România, sub regimul Legii nr.29/1990;
e) România, sub regimul Legii nr.1/1967.
a. a
b. c,e
c. b,c,d
d. c,d,e
e. d,e
31
130. Potrivit legislatiei în vigoare, sunt instante de contencios administrativ în România:
a) Sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Înaltei Curti de
Casatie si Justitie;
b) Sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel;
c) Tribunalele administrative.
a. a,b,c
b. a,b
c. b
d. a,c
131. Potrivit legislatiei în vigoare, sunt instante de contencios administrativ în România:
a) Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii Supreme de Justitie;
b) Sectiile de contencios administrativ si fiscal din cadrul Curtilor de apel;
c) Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor.
a. a,b,c
b. a,b
c. b,c
d. a,c
132. Sunt subiecte de sesizare a instantei de contencios administrativ, în cadrul litigiului
de contencios administrativ:
a) orice persoanã fizicã sau juridicã, dacã se considerã vãtãmatã în drepturile
sale recunoscute de lege, printr-un act administrativ;
b) persoana vãtãmatã într-un drept al sãu sau într-un interes legitim printr-un act
administrativ adresat altui subiect de drept;
c) persoana vãtãmatã într-un drept al sãu ori într-un interes legitim, prin
nesolutionarea în termen de 15 zile a cererii adresate autoritãtii publice.
a. a,b,c
b. a,c
c. a,b
d. b,c
133. Prin persoanã vãtãmatã se întelege:
a) orice persoanã , care este titulara unui drept subiectiv sau interes legitim
vãtãmat printr-un act administrativ;
b) organismele sociale care invocã vãtãmarea unui interes public prin actul
administrativ;
c) orice persoanã juridicã, care nu se aflã în procedura de lichidare sau
reorganizare, titularã a unor drepturi sau interese legitime vãtãmate prin acte
administrative;
d) un grup de persoane fizice, constituit în acest scop.
a. a,b,c,d
b. b,c
c. a,b
d. a,d
e. b,c,d
32
134. Se poate adresa instantei de contencios administrativ si:
a) persoana vãtãmatã în drepturile sale sau interesul legitim prin prevederi
neconstitutionale ale unor legi;
b) persoana vãtãmatã în drepturile sale sau interesul legitim prin ordonante sau
prevederi din ordonante ale Guvernului declarate neconstitutionale;
c) persoana vãtãmatã în drepturile sale sau interesul legitim printr-o hotãrâre a
Guvernului care a fost constatatã nelegalã de cãtre Curtea de Conturi.
a. a,b,c
b. a,b
c. b
d. c
135. Sunt subiecte de sesizare a instantei de contencios administrativ, în cadrul litigiului
de contencios administrativ:
a) Avocatul Poporului, când apreciazã cã poate interveni în favoarea persoanei
vãtãmate;
b) Prefectul care, în urma controlului de autoritate tutelarã, poate ataca în fata
instantei de contencios administrativ actele nelegale ale autoritãtilor
administratiei publice locale;
c) Ministerul Public, când apreciazã cã un interes public a fost vãtãmat printr-un
act administrativ emis prin exces de putere, poate sesiza Sectia de contencios
administrativ si fiscal a Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
d) Agentia Nationalã a Functionarilor Publici care poate ataca actele
administrative ale autoritãtilor administratiei publice centrale si locale prin
care se încalcã legislatia privind functia publicã si functionarii publici.
a. a,b
b. a,b,c,d
c. c,d
d. d
e. b,c,d
136. Subiect de sesizare a instantei de contencios administrativ poate fi si:
a) persoana vãtãmatã în drepturile sale sau în interesele legitime prin ordonante
sau dispozitii din ordonante ale Guvernului;
b) orice altã persoanã juridicã de drept public vãtãmatã într-un drept sau interes
legitim;
c) însusi organul emitent al actului administrativ constatat nelegal de cãtre
instanta de contencios administrativ.
a. a,b,c
b. c
c. b
d. a,b
e. b,c
33
137. Calitate procesualã pasivã în litigiile de contencios administrativ poate avea:
a) autoritatea publicã emitentã a actului administrativ care a fost revocat;
b) persoana beneficiarã a actului administrativ nelegal, atunci când instanta de
contencios administrativ a fost sesizatã de însusi organul emitent;
c) functionarul public care a elaborat, emis actul administrativ atacat ori care se
face vinovat de refuzul nejustificat de a rezolva cererea referitoare la un drept
legal sau la un interes legitim.
a. a,b,c
b. a,b
c. b,c
d. c
138. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi:
a) actul administrativ care vatãmã drepturi sau interese comune ale persoanei
vãtãmate si ale autoritãtii publice;
b) refuzul discretionar al autoritãtii publice, care poate fi asimilat actului
administrativ vãtãmãtor;
c) nesolutionarea în termenul legal a cererii referitoare la un drept sau interes
legitim al persoanei vãtãmate.
a. a
b. b,c
c. c
d. a,b,c
139. Obiect al litigiului de contencios administrativ pot fi:
a) contractele administrative încheiate între particulari;
b) actele administrativ-jurisdictionale, care pot fi atacate direct la instanta de
contencios administrativ în termen de 15 zile de la comunicare;
c) ordonantele si ordonantele de urgentã adoptate de Guvern potrivit art.115 din
Constitutie, republicatã.
a. a,b,c
b. b,c
c. b
d. a,c
140. Sunt exceptate de la controlul instantei de contencios administrativ:
a) actele administrative ale autoritãtii publice care privesc raporturile acestora
cu Parlamentul;
b) actele administrative de comandament militar emise de autoritãtile
competente din cadrul Politiei Române;
c) orice alte acte administrative pentru modificarea sau desfiintarea cãrora se
prevede, prin lege organicã, o altã procedurã judiciarã.
a. a,b,c
b. a,b
c. a,c
d. b
34
141. Constituie conditii de fond pentru exercitarea actiunii de contencios administrativ:
a) conditia ca persoana sã reclame vãtãmarea unui drept recunoscut printr-un act
administrativ cu caracter normativ;
b) conditia ca actul administrativ vãtãmãtor sã fi fost adoptat sau emis de o
autoritate publicã;
c) conditia ca dreptul sau interesul legitim sã fi fost vãtãmat printr-un act
administrativ.
a. a,b
b. b,c
c. a,c
d. a,b,c
142. Sunt conditii de formã si procedurale ale exercitãrii actiunii de contencios
administrativ:
a) conditia ca subiectele de sezinã sã îndeplineascã procedura prealabilã a
recursului gratios;
b) conditia ca sesizarea instantei de contencios administrativ sã se facã în
termen de 6 luni de la data primirii solutiei la plângerea prealabilã;
c) conditia ca persoana vãtãmatã sã se adreseze cu actiune presedintelui
instantei de contencios administrativ.
a. a,b,c
b. c
c. b
d. a,b
e. b,c
143. Sunt competente sã judece în fond:
a) Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor, pentru litigiile
care privesc actele administrative date de autoritãtile publice centrale;
b) Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale tribunalelor pentru litigii care
privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora,
de pânã la 500.000 lei;
c) Sectiile de contencios administrativ si fiscal ale Curtilor de apel, pentru
litigiile care au ca obiect taxe si impozite, contributii, datorii vamale si
accesorii ale acestora, de peste 500.000 lei.
a. a,b,c
b. a,b
c. b
d. b,c
144. Reclamantul se poate adresa cu actiune si va sesiza:
a) instanta de la sediul autoritãtii publice;
b) instanta de la domiciliul sãu;
c) oricare dintre cele douã instante, la alegere;
a. a,b,c
b. a
c. b
d. c
35
145. Suspendarea executãrii actului administrativ intervine de drept, când actul
administrativ este atacat de:
a) persoana vãtãmatã;
b) prefect;
c) Avocatul Poporului;
d) Ministerul Public.
a. b,c,d
b. a,b
c. b
d. b,d
146. Suspendarea executãrii actului administrativ poate fi dispusã de instanta de
contencios administrativ la cererea:
a) persoanei vãtãmate;
b) Ministerului Public;
c) Prefectului;
d) Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
a. a,b,c,d
b. a,b
c. c,d
d. b,c
147. Când temeiul cererii de suspendare îl formeazã prevederile art.14 din Legea
nr.554/2004, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ:
a) pânã la solutionarea recursului gratios;
b) pânã la sesizarea instantei de contencios administrativ;
c) pânã la pronuntarea instantei de fond asupra actiunii privind anularea actului
administrativ.
a. a
b. b
c. c
148. Când temeiul cererii de suspendare îl formeazã prevederilor art. 15 din Legea
nr.554/2004, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat:
a) pânã la solutionarea actiunii privind anularea actului administrativ atacat;
b) pânã la solutionarea definitivã si irevocabilã a cererii vizând anularea actului
administrativ;
c) pânã la sesizarea instantei de recurs.
a. a
b. b
c. c
149. Solutionând actiunea, instanta va putea dispune:
a) anularea în întregime sau în parte a actului administrativ;
b) obligarea autoritãtii publice sã emitã un act, un certificat sau orice alt înscris;
c) pronuntarea unei hotãrâri care sã tinã loc de act administrativ, atunci când
autoritatea refuzã sã se conformeze legii.
a. a,b,c
b. a,b
c. b,c
d. a,c
36
150. Hotãrârile instantei de fond, pronuntate în litigiile de contencios administrativ, pot
fi atacate:
a) cu recurs, în 15 zile de la pronuntare, pentru partea prezentã si de la
comunicare pentru partea care a fost lipsã la pronuntare;
b) cu recurs, la instanta ierarhic superioarã;
c) cu recurs, în 15 zile de la comunicare.
a. a,c
b. c
c. a,b
d. b,c
151. Cãile de atac ce pot fi exercitate împotriva hotãrârilor pronuntate în litigiile de
contencios administrativ sunt:
a) recursul;
b) contestatia în anulare;
c) revizuirea;
d) recursul în anulare;
e) recursul în interesul legii.
a. a,b,c,d,e
b. a,d,e
c. a,b,c,e
d. a
152. Avocatul Poporului, în exercitarea atributiilor legale:
a) adoptã hotãrâri obligatorii pentru autoritãtile publice controlate;
b) face recomandãri care nu sunt supuse controlului parlamentar si nici
controlului judecãtoresc;
c) emite dispozitii care pot fi atacate în fata instantei de contencios
administrativ;
d) poate sesiza instanta competentã de contencios administrativ, dacã, în urma
controlului fãcut la sesizarea unei persoane fizice, apreciazã cã ilegalitatea
actului administrativ nu poate fi înlãturatã decât în acest mod.
a. a,b,c,d
b. a,b
c. b,d
d. b,c
e. c,d
153. În perioada 1866-1905, contenciosul administrativ a evoluat în sensul cã:
a) litigiile de contencios administrativ au fost date unor instante specializate;
b) au fost lãsate în competenta Consiliului de Stat;
c) au fost trecute în competenta instantelor de drept comun.
a. a,b,c
b. c
c. a,c
d. b,c
37
154. În perioada 1905-1925, cu exceptia anilor 1910-1912, asupra legalitãtii actelor
administrative:
a) s-au pronuntat instantele de drept comun, dupã regulile dreptului comun;
b) s-au pronuntat tribunalele administrative specializate;
c) s-a pronuntat Sectia a III-a a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, care putea fi
sesizatã pe calea actiunii directe.
a. a
b. b
c. c
155. În perioada 1925-1948, dupã intrarea în vigoare a legii contenciosului administrativ
din anul 1925:
a) litigiile dintre administratie si particulari au fost date în competenta unor
tribunale specializate din sistemul administratiei publice, pe modelul
tribunalelor administrative franceze;
b) instantele de contencios administrativ au dobândit o competentã deplinã
asupra legalitãtii actelor administrative;
c) instantele de contencios administrativ au dobândit o competentã deplinã
asupra litigiilor de contencios administrativ, pe modelul englez.
a. a
b. b
c. c
156. În perioada comunistã, legalitatea actelor administratiei de stat putea fi verificatã:
a) de organele Partidului Comunist, care functionau ca adevãrate organe
jurisdictionale;
b) de instantele judecãtoresti, pe calea exceptiei de nelegalitate, potrivit regulilor
de drept comun;
c) pe calea actiunii directe, de cãtre instantele de drept comun, dupã intrarea în
vigoare a Legii nr.1/1967.
a. a
b. b
c. b,c
d. a,c
157. Rãspunderea administrativã este acea formã a rãspunderii juridice care intervine:
a) ca urmare a încãlcãrii hotãrârilor emise de prefect si a deciziilor emise de
primar;
b) ca urmare a încãlcãrii normelor de drept administrativ;
c) ca urmare a nerespectãrii legislatiei privind circulatia pe drumurile publice.
a. a,b,c
b. b,c
c. b
d. a,c
38
158. Sunt elemente ale rãspunderii administrative:
a) sãvârsirea unei fapte ilicite;
b) încãlcarea unei norme de drept administrativ;
c) interventia aleatorie a autoritãtii administrative în scopul restabilirii
exemplare a ordinii de drept si pentru sanctionarea celui vinovat.
a. a,b,c
b. a,c
c. a,b
d. b,c
159. Constituie forme ale rãspunderii administrative:
a) rãspunderea penalã pentru infractiunile cu un grad mai redus de pericol
social;
b) rãspunderea contraventionalã pentru sãvârsirea abaterilor administrative;
c) rãspunderea patrimonialã a autoritãtii administrative si a functionarilor
publici pentru pagubele produse în aceastã calitate sau în exercitarea
atributiilor legale.
a. a,b,c,d a,b,c
b. a,b,c a,c
c. b,c,d a,b
d. a,c,d b,c
160. Rãspunderea administrativ-disciplinarã intervine:
a) în cazul încãlcãrii normelor disciplinare de cãtre functionarii publici;
b) în cazul sãvârsirii unor fapte penale care nu prezintã pericolul social al unei
infractiuni, în conditiile art.181 si art.91 din Codul penal;
c) în cazul încãlcãrii normelor de disciplina muncii de cãtre angajatii unei firme
de pazã.
a. a
b. a,b
c. a,b,c
161. Rãspunderea administrativ-patrimonialã a autoritãtilor publice si a functionarilor
publici intervine potrivit prevederilor Legii nr.554/2004, în cazul:
a) existentei unor pagube materiale si/sau morale cauzate persoanei vãtãmate
prin actul nelegal emis;
b) introducerii actiunii de cãtre Avocatul Poporului;
c) participãrii procurorului la judecarea procesului respectiv.
a. a,b,c
b. b,c
c. a
d. a,c
162. Natura juridicã a rãspunderii contraventionale constã în aceea cã:
a) rãspunderea contraventionalã este o formã mai usoarã a rãspunderii penale;
b) rãspunderea contraventionalã este o formã a rãspunderii administrative;
c) rãspunderea contraventionalã este o formã de sine stãtãtoare a rãspunderii
juridice în dreptul român.
a. a
b. b
c. c
39
163. Potrivit art.1 din O.G. nr.2/2001, contraventia este:
a) fapta stabilitã prin lege, ordonantã, hotãrâre a Guvernului sau, dupã caz,
hotãrâre a Consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al
municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori Consiliului General al
Municipiului Bucuresti:
b) fapta sãvârsitã de o persoanã fizicã sau persoanã juridicã;
c) fapta sãvârsitã cu vinovãtie;
d) fapta sanctionatã cu amendã sau închisoare contraventionalã.
a. a,b,c,d
b. a,b
c. a,b,c
d. a,c
164. Constituie caracteristici ale contraventiei:
a) contraventia este o faptã care are un pericol social propriu, distinct de cel al
unei fapte penale;
b) sãvârsirea unei contraventii angajeazã rãspunderea subiectivã, bazatã pe
vinovãtia celui care a sãvârsit-o;
c) pentru a constitui contraventie, o faptã trebuie sã fie sanctionatã ca atare, doar
prin legi sau ordonante ale Guvernului.
a. a,b,c
b. c
c. a,b
d. b,c
165. Constituie elemente constitutive ale contraventiei:
a) agentul constatator competent sã constate si sã sanctioneze sãvârsirea
acesteia;
b) subiectul contraventiei;
c) latura subiectivã;
d) obiectul contraventiei;
a. a,b,c,d,e
b. a,b,d
c. b,c,d,e
d. c,d
e. latura obiectivã a contraventiei.
166. Sunt subiecte ale rãspunderii contraventionale:
a) persoana fizicã în vârstã de peste 14 ani;
b) persoana juridicã înregistratã la Registrul Comertului cu cel putin 30 de zile
înainte de sãvârsirea contraventiei;
c) câinii vagabonzi violenti care sunt sanctionati cu încarcerarea în adãposturile
speciale.
a. a,b,c
b. a,c
c. a
d. b,c
40
167. Sunt subiecte ale rãspunderii contraventionale:
a) persoana juridicã în cazurile si în conditiile prevãzute de actele normative
prin care se stabilesc si se sanctioneazã contraventii;
b) persoana fizicã majorã, exclusiv;
c) minorul cu vârsta între 14 si 18 ani, în conditiile legii.
a. a,b,c
b. a
c. a,c
d. b,c
168. Constituie cauze care înlãturã caracterul contraventional al faptei:
a) legitima apãrare, starea de necesitate si cazul fortuit;
b) constrângerea fizicã si moralã;
c) iresponsabilitatea si eroarea de fapt;
d) betia completã care are legãturã cu fapta;
a. a,b,c,d,e
b. a,c,e
c. a,b,c
d. b,c,d
e. infirmitatea fãptuitorului.
169. Constituie sanctiuni contraventionale principale:
a) avertismentul, aplicat cu acordul contravenientului;
b) amenda contraventionalã;
c) prestarea unei activitãti în folosul comunitãtii;
d) închisoarea contraventionalã aplicatã la cererea organului constatator si a
procurorului.
a. a,b,c,d
b. a,c
c. b,c
d. b,c,d
170. Constituie sanctiuni contraventionale complementare:
a) blocarea contului bancar;
b) închiderea unitãtii;
c) retragerea licentei sau avizului pentru anumite operatiuni.
a. a,b,c
b. c
c. a,c
d. b,c
171. Sunt sanctiuni complementare specifice circulatiei pe drumurile publice, potrivit
O.U.G. nr.195/2002:
a) retinerea permisului de conducere, a certificatului de înmatriculare sau a
plãcutelor cu numerele de înmatriculare;
b) retragerea permisului de conducere;
c) suspendarea exercitãrii dreptului de a conduce pe timp limitat;
d) anularea permisului de conducere.
a. a,d
b. a,b,c,d
c. d
d. c,d
41
172. Sunt agenti constatatori:
a) persoanele prevãzute în actul normativ care stabileste si sanctioneazã
contraventia;
b) primarii si presedintii consiliilor judetene pentru contraventiile sãvârsite în
unitãtile administrativ-teritoriale în care actioneazã;
c) prefectii si agentii de politie, pentru contraventiile care aduc atingere ordinii
si linistii publice.
a. a,b,c
b. b,c
c. a
d. a,c
173. Atrage nulitatea procesului-verbal de contraventie lipsa urmãtoarelor mentiuni:
a) numele, prenumele, vârsta si domiciliul agentului constatator;
b) numele si prenumele contravenientului;
c) denumirea, sediul si numele si prenumele administratorului, în cazul în care
se retine rãspunderea persoanei juridice;
d) fapta sãvârsitã, data comiterii si semnãtura agentului constatator.
a. a,b,d
b. a,b,c,d
c. b,d
d. a,b,c
174. Contravenientul este obligat:
a) sã prezinte agentului constatator, la cererea acestuia, actul de identitate si
orice alte acte pe care le detine asupra sa;
b) sã semneze pe fiecare paginã procesul-verbal de constatare;
c) sã facã obiectiuni la constatãrile agentului.
a. a,b,c
b. a,b
c. b
d. a,c
175. Constatarea unei contraventii poate fi fãcutã:
a) în momentul sãvârsirii acesteia, exclusiv;
b) în momentul imediat urmãtor sãvârsirii;
c) în termen de cel mult 6 luni de la data sãvârsirii;
d) oricând, în cazul contraventiilor continue.
a. a,b,c,d
b. a
c. b
d. c,d
176. Aplicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie:
a) în termen de 6 luni de la data sãvârsirii, în cazul contraventiilor cu un grad de
pericol social mai usor;
b) în termen de 1 an de la data sãvârsirii în cazul contraventiilor cu un grad mai
mare de pericol social;
c) în termen de 6 luni de la data constatãrii, în cazul contraventiilor continue.
a. a
b. b
c. c
42
177. Calea de atac împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de
stabilire a sanctiunii este:
a) contestatia la instanta competentã de contencios administrativ;
b) plângerea împotriva procesului-verbal, care se depune la organul din care face
parte agentul constatator;
c) recursul la judecãtoria în a cãrei razã teritorialã a fost sãvârsitã contraventia.
a. a
b. b
c. c
178. Competenta de a judeca plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a
contraventiei si de aplicare a sanctiunii apartine:
a) organului ierarhic superior celui din care face parte agentul constatator;
b) judecãtoriei în a cãrei razã teritorialã a fost sãvârsitã contraventia;
c) Sectiei de contencios administrativ a tribunalului în a cãrui razã teritorialã a
fost sãvârsitã contraventia.
a. a
b. b
c. c
179. Hotãrârea pronuntatã de judecãtorie, în solutionarea unei plângeri formulate
împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii
poate fi atacatã cu:
a) recurs, care se judecã de cãtre Sectia de contencios administrativ a
tribunalului;
b) recurs în anulare, care se judecã la Sectia de contencios administrativ si fiscal
a Înaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) contestatie în anulare si revizuire, potrivit reglementãrii din O.G. nr.2/2001.
a. a,c
b. a,b
c. a
d. a,b,c
180. Executarea sanctiunii avertismentului se face
a) prin atentionarea verbalã a contravenientului prezent;
b) prin comunicarea procesului-verbal de constatare a contraventiei si de
aplicare a sanctiunii, în cazul în care contravenientul nu este de fatã;
c) prin transformarea avertismentului în amendã, când contravenientul a pãrãsit
locul accidentului.
a. a,b,c
b. c
c. a,b
d. b,c
43
181. Sanctiunea obligãrii contravenientului la prestarea unei activitãti în folosul
comunitãtii se face:
a) prin conducerea contravenientului, de cãtre agentul constatator, la un serviciu
public de gospodãrire comunalã, pentru prestarea activitãtii;
b) de cãtre instanta de judecatã competentã, prin emiterea unui mandat de
executare care se comunicã primarului si unitãtii de politie în a cãror razã se
aflã domiciliul sau resedinta contravenientului;
c) numai cu acordul scris al contravenientului.
a. a,c
b. b
c. a,b
d. b,c
182. Rãspunderea administrativ-patrimonialã a administratiei publice:
a. nu are o bazã constitutionalã;
b. are o bazã constitutionalã;
c. cunoaste o consacrare exclusiv doctrinarã;
d. este reglementatã printr-o lege specialã.
183. Natura juridicã a rãspunderii administrativ-patrimoniale este:
a. civilã;
b. de drept administrativ;
c. penalã;
d. de dreptul muncii.
184. Pot solicita despãgubiri:
a. numai persoanele vãtãmate prin acte administrative unialterale
b. numai persoanele vãtãmate prin contractele administrative încheiate de
administratie
c. numai persoanele care au suferit prejudicii cauzate de actele administrative tipice
sau asimilate ale autoritãtilor publice sau de carentele unor servicii publice
d. numai persoanele ale cãror cerei nu au fost solutionate de cãtre organe
administrative
185. Prejudiciul care poate fi reparat prin angajarea rãspunderii administrativ – patrimoniale:
a. este numai de naturã materialã;
b. trebuie sã fie obligatoriu de naturã moralã;
c. nu poate fi de naturã moralã;
d. poate fi de naturã materialã si/sau de naturã moralã.
186. Poate avea calitatea de pârât într-o actiune bazatã pe rãspunderea
administrativ-patrimonialã:
a. doar o autoritate administrativã;
b. orice autoritate publicã, de principiu;
c. doar statul român si unitãtile administrativ-teritoriale;
d. numai functionarul care se face vinovat de emiterea sau de refuzul emiterii actului
administrativ, având drept efect producerea unor prejudicii
44
187. Are competenta de a solutiona cererea de despãgubire întemeiatã pe rãspunderea
administrativ-patrimonialã:
a. organul emitent al actului cauzator de prejudicii;
b. organul superior ierarhic emitentului actului prejudiciabil;
c. instanta de drept comun;
d. instanta de contencios administrativ.
188. Functionarul care se face vinovat de întocmirea, elaborarea sau emiterea actului
administrativ nelegal:
a. nu poate figura ca pârât în actiunea având ca obiect exclusiv anularea actului
administrativ;
b. nu poate figura ca pârât în actiunea având ca obiect anularea actului administrativ
si acordarea de despãgubiri;
c. nu poate figura ca pârât în actiunea prin care se cer despãgubiri, dacã a fost
chematã în judecatã si autoritatea publicã.
189. Rãspunderea patrimonialã a statului:
a. este întotdeauna obiectivã;
b. este întotdeauna subiectivã;
c. este conditionatã de intentia autoritãtii în culpã si/sau a functionarului care a
elaborat actul nelegal de a provoca un prejudiciu;
d. poate fi atât subiectivã cât si obiectivã, dupã caz.
190. Repararea prejudiciului cauzat prin emiterea unui act admisnitrativ:
a. este conditionatã de constatarea nelegalitãtii actului în cauzã;
b. nu este conditionatã de constatarea nelegalitãtii actului în cauzã;
c. se dispune numai dacã prejudiciul era cunoscut la data formulãrii actiunii în
anulare;
d. se poate solicita pe calea unei actiuni distincte care este prescriptibilã
191. Instanta de judecatã:
a. poate dispune din oficiu repararea prejudiciului, în urma admiterii cererii de
anulare a actului administrativ;
b. poate dispune, la cerere, rapararea prejudiciului cauzat de actul administrativ
nelegal;
c. nu se poate pronunta asupra cererii privind acordarea de despãgubiri, decât dacã
aceasta se formuleazã împreunã cu actiunea în anulare;
d. este obligatã sã dispunã repararea prejudiciului material sau moral cauzat de actul
administrativ dedus judecãtii, indiferent de formularea unui capãt de cerere în
acest sens.
192. Rãspunderea în dreptul administrativ:
a. intervine si în absenta comiterii unei fapte ilicire
b. intervine în prezenta ilicitului administrativ
c. intervine ca urmare a comiterii unor infractiuni
d. intervine exclusiv în ipteza comiterii unor abateri disciplinare de cãtre functionarii
din cadrul organelor administrative
45
193. Mãsurile de constrângere administrativã:
a. au întotdeauna un caracter sanctionator;
b. nu au niciodatã caracter sanctionator;
c. pot avea caracter sanctionator;
d. sunt mãsuri de executare silitã
194. Mãsurile de constrângere adminsitrativã pot fi dispuse:
a. doar de instantele de contencios administartiv;
b. doar de reprezentantii Ministerului Public;
c. de regulã, de cãtre organele administrative;
d. în mod exclusiv de cãtre organele adminsitrative.
195. Rãspunderea administrativ-disciplinarã:
a. are o bazã constitutionalã;
b. este reglementatã de o lege cadru în mod expres;
c. nu are o bazã constitutionalã
196. Rãspunderea administrativ-disciplinarã:
a. se regãseste exclusiv în materia functiei publice.
b. este reglemetatã într-o lege cadru;
c. se angajeazã doar în cazul comiterii unor abateri disciplinare de cãtre functionarii
publici din cadrul autoritãtilor/organelor administrative;
d. nu cunoaste o reglementare unitarã.
197. Rãspundera administrativ-disciplinarã a functionarilor publici:
a. este o rãspundere subiectivã;
b. este o rãspundere obiectivã;
c. intervine numai pentru abaterile disciplinare comise cu intentie;
d. intervine numai pentru abaterile disciplinare comise cu vinovãtie.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+d
198. Sanctiunile administrativ-disciplinare specifice functionarilor publici de carierã.
a. se aplicã de cãtre comisia de disciplinã constituitã la nivelul autoritãtii publice în
cauzã;
b. se aplicã de cãtre seful departamentului în care activeazã functionarul public, la
sesizarea conducãtorului autoritãtii si în urma propunerii de sanctionare formulate
de comisia de disciplinã;
c. se aplicã numai cu avizul consultativ al Agentiei Nationale a Functionarilor
Publici;
d. se aplicã de cãtre persoana care are competenta de numire în functie a celui
sanctionat.
46
199. Actul administrativ de sanctionare poate fi contestat:
a. numai pe cale administrativã;
b. prin cererea de anulare adresatã comisiei de disciplinã;
c. prin formularea unei actiuni în contencios administrativ;
d. numai prin formularea unei contestatii adresatã Agentiei Nationale a
Functionarilor Publici.
200. Conducãtorul autoritãtilor publice:
a. este obligat sã aplice sanctiunea propusã de comisia de disciplinã;
b. poate aplica oricare altã sanctiune prevãzutã de lege;
c. poate aplica o sanctiune mai usoarã;
d. poate aplica o sanctiune mai severã.
201. Înainte de introducerea actiunii în contencios administrativ împotriva mãsurii de
sanctionare disciplinarã:
a. este obligatorie sesizarea Autoritãtii Nationale a Functionarilor Publici;
b. nu este obligatorie sesizarea Autoritãtii Nationale a Functionarilor Publici;
c. trebuie sesizatã comisia de disciplinã din cadrul autoritãtii respective;
d. este obligatorie formularea plângerii prealabile cãtre Ministerul Internelor si
Reformei Administrative.
202. Contraventia reprezintã:
a. o specie a infractiunii, reglementatã de legi speciale fãrã caracter penal;
b. o faptã ilicitã de naturã civilã;
c. o formã a ilicitului administrativ;
d. sanctiunea corespunzãtoare aplicabilã contravenientului.
203. Pericolul social al contraventiei:
a. este inferior celui al infractiunilor;
b. este identic cu cel al infractiunilor;
c. nu are relevantã sub aspectul incriminãrii contraventionale;
d. este superior celui al infractiunilor.
204. Nu pot fi reglementate contraventii prin:
a. legi si ordonante ale Guvernului;
b. hotãrâri ale Guvernului;
c. hotãrâri ale consiliului judetean;
d. dispozitii ale primarului.
205. Sanctiunile principale:
a. nu pot fi aplicate cumulativ;
b. pot fi aplicate cumulativ, dacã una dintre sanctiuni este avertismentul;
c. nu pot fi cumulate cu sanctiuni complementare;
d. pot fi cumulate numai pe cale de execeptie:
206. Sanctiunile complementare:
a. pot fi cumulate cu mai multe sanctiuni principale, pentru aceeasi contraventie;
b. nu pot fi cumulate cu sanctiuni principale;
c. pot fi cumulate cu o sanctiune principalã, pentru aceeasi contraventie;
d. pot fi cumulate între ele, dar nu cu sanctiuni principale.
47
207. Procesul-verbal de contraventie:
a. nu poate fi contestat;
b. poate fi contestat numai pe cale administrativã, la organul emitent sau la organul
ierarhic superior;
c. poate fi contestat la instanta de contencios administrativ;
d. poate fi contestat prin plângerea adresatã judecãtoriei.
208. Plângerea împotriva proceselor-verbale contraventionale sunt solutionate:
a. de instanta de contencios administrativ competentã;
b. de judecãtoria în raza cãreia s-a comis contraventia;
c. de sectia civilã a tribunalului în raza cãruia s-a comis contraventia;
d. de organul din care face parte agentul constatator.
209. Santiunea prestãrii muncii în folosul comunitãtii:
a. nu poate fi stabilitã alternativ cu sanctiunea amenzii;
b. poate fi stabilitã numai prin lege organicã;
c. poate fi stabilitã numai alternativ cu sanctiunea amenzii;
d. poate fi stabilitã numai alternativ cu sanctiunea avertismentului.
210. Legea contraventionalã:
a. nu se poate aplica retroactiv;
b. poate fi aplicatã retroactiv, dacã sanctiunea prevãzutã este mai asprã decât cea
prevãzutã la momentul sãvârsirii faptei;
c. poate fi aplicatã retroactiv, dacã sanctiunea prevãzutã este mai blândã decât cea
prevãzutã la momentul sãvârsirii faptei;
d. se aplicã întotdeauna retroactiv.
211. Procesul-verbal contraventional:
a. reprezintã un act administrativ;
b. reprezintã un act de procedurã penalã;
c. este un act juridic civil, cu efecte în planul dreptului administrativ;
d. reprezintã un act de procedurã penalã.

DREPT ADMINISTRATIV – RASPUNSURI
ANUL 2008 – 2009 – 2010

1-a,2-a,3-b,5-c,6-c,7-c,8-c,9-c,10-d,11-c,12-b,15-c,16-a,18-a,19-a,20-a,23-c,24-b,29-e,31-a,32-d,33-c,35-d,36-a,37-b,38-a,39-a,40-a,41-a,42-c,43-a,44-b,45-a,46-c,47-c,48-a,49-d,50-a,51-a,52-c,53-b,54-a,55-b,57-b,59-a,60-b,61-a,62-a,64-c,65-b,66-c,67-c,68-a,69-b,70-b,71-c,72-c,73-c,75-c,76-c,77-b,78-c,79-b,81-a,82-a,83-c,86-c,87-b,90-c,91-a,92-d,93-a,95-a,96-c,97-a,98-a,99-c,100-b,101-c,102c,103-b,104-c,105-c,106-d,107-c,110-a,112-c,113-b,115-b,116-d,117-b,118-c,120-c,121-c,122-d,123-e,124-d,125-b,127-b,128-c,129-d,130-c,132-c,133-c,135-d,136-d,138-c,139-c,140-c,141-b,143-d,145-c,146-b,147-c,148-b,149-b,151-c,152-c,153-b,155-b,158-a,159-c,160-b,161-c,162-b,166-c,167-c,168-a,169-c,170-a,171-b,172-c,173-c,174-c,176-c,177-b,178-b,179-c,181-d,182-b,183-b,184-c,185-d,186-b,187-d,191-b,192-b,193-c,194-c,195-a,196-c,197-d,199-c,201-b,202-c,203-a,204-d,205-a,206-c,207-d,208-b,210-c,211-a

You may also like...

2 Responses

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *