Despre drogul canabis … ceva informatii:

Acum 15.000 de ani o buruiana timida in nordul Afganistanului, canepa a fost folosita de-atunci (incepand cu chinezii, care o numeau ma) pentru fibra (funii, haine), si in paralel recreativ sau in ritualuri religioase. A fost folosita si raspandita in intreaga Asie (bhaang, Ma, gaanjaa, porkanchaa), in Europa (hamppu, maconha, konoplia, hind, canapa, hamp, hanf, chanvre), Africa (dagga, Kif, hasheesh kenneb), in Americi (mota, weed, hemp, marijuana, marihuana, mariguana, troncho, huiro, paco, porro) sau Orientul Mijlociu (hashish qinnib). Canabisul este in prezent cel mai folosit drog ilegal din lume.
canabis-mult
E clasificat drept halucinogen usor cu proprietati sedative si, conform tendintei globale de a fugi de spiritualitate, marijuana si-a cam pierdut sensul sacru. Fumat sau mancat extinde usor constienta (inca) si micsoreaza durerea. E folosit de mii de ani recreativ sau ca leac babesc. Politia romana, spre deosebire de politia din majoritatea statelor din Europa, n-are tocmai cea mai buna parere despre el, caci considera canabisul deog de mare risc si daca te prinde fumand te infunda la ani grei de inchisoare. Motiv in plus de paranoia in locuri publice pentru saracii rebeli.

Indica, una din cele doua subspecii principale, e cea mai puternica si e folosita in prepararea hasului si a ierburilor mai tari. Indica ajunge la 2 3 metri inaltime, are muguri purpurii, frunze grase si de un verde inchis si miros puternic. Sativa, folosita traditional la fabricarea franghiilor, ajunge la inaltimi mari, are frunze subtiri verzi deschise, muguri rosiatici si un miros dulce de ceva fructe. Fumata, provoaca o mai mare constiinta de sine si un high cerebral, fata de somnolenta si moleseala provocata de indica. Mare parte din ierburile de pe “piata” sunt incrucisari intre cele doua specii.

Ingredientul activ (care afecteaza creierul) este delta-9-tetrahydrocannabinol, mai scurt THC.

Canabisul vine in doua forme: iarba, frunze uscate si/sau muguri de femela, sau hasis/ciocolata (araba iarba), bucati compresate de rasina extrasa din planta, ca o plastilina maro mai tare. Marijuana contine in mod normal intre 1 si 5% THC, dar tehnicile moderne de crestere au marit procentul la 10-15%. Foarte mult thc. Te fute big time. Hasisul e dupa definitie mai puternic (pana la 26%), dar se vinde pe strada de-obicei slab, amestecat cu chestii. Daca iarba si devine tot mai puternica in zilele noastre, hasul si-a pastrat concentratia (4-5% in medie), deci canabisul a devenit mai puternic, dar in acelasi timp n-a devenit.
Efecte

Canabisul induce o euforie relaxata si visatoare. Actioneaza repede. Primele efecte apar la fumat de-obicei in cateva secunde si sunt urmate de apogeu, care incepe in cateva minute si tine vreo 45 de minute, lasand si el locul declinului – pana la 90 de minute. Poti simti o stare generala de bunastare, relaxare si euforie, poti crapa de ras sau poti sa vrei sa te ascunzi sub covor de frica. Poti experimenta visarea introspectiva, dragoste mai mare fata de muzica, somnolenta sau distorsionare a timpului. Efectele pot fi subtile, chiar inexistente pentru incepatori (si nu pentru ca nu stiu sa tina-n piept).

Din punct de vedere fizic, simptome comune ar fi ochii injectati, gura uscata, ritmul cardiac sporit, tulburarile memoriei de scurta durata, imposibilitatea de a invata chestii noi si de a executa actiuni complexe. Canabisul creste rata batailor inimii, dar descreste presiunea sangelui (ca schimbarea vitezei la o masina). Utilizatorii frecventi devin imuni la efectul asta. Canabisul e faimos pentru stimularea apetitului (izbugniri scurte de foame extrema – “the munchies”). Rezolvi un frigider intreg si tot ti-e foame.

Canabisul are doua ingrediente active: thc si cbd (canabidiol), amandoua canabioide. Creierul fabrica propriul canabioid, anandamida, despre care se crede ca e implicat in senzatia de durere, in memorie si in sistemul imunitar. Ratia thc-cbd determina tipul si puterea efectului. Ca si cu vinurile stilate, speciile distincte de canabis dau aroma si high diferit.

Daca mananci canabis poti fi surprins de un trip in adevaratul sens al cuvantului. Ficatul metabolizeaza THCul intr-o substanta de 3 ori mai psihoactiva. Canabisul luat oral da o experienta puternica, aproape psihedelica, foarte enervanta daca nu esti pregatit. Efectele vin mai greu (o ora doua) si tin cam 4 ore.

La capitolul “efecte de dupa” trebuie mentionat ca poti ramane de la marijuana putin buimac si uituc. In functie de cat ai fumat si de tip si putere, efectele usoare pot fi simtine dupa ore bune sau chiar zile de la consum.

Pana acum, nu au putut fi demonstrate modificari organice majore pe termen lung. Riscurile pentru sanatate sunt apreciate, in ansamblu, a fi mai mari decat cele care apar in cazul tabagismului. Cercetarile au evidentiat modificari hepatice, pulmonare (continutul de gudron al substantei inhalate prin fum este mult mai mare ca la tutun) si mai ale ales psihotice. Comunicarile despre modificari ale echilibrului hormonal, sistemului enzimatic, sistemului imunitar si la nivelul materialului genetic uman nu au putut fi demonstrate experimental pana in prezent.

Pericole

Canabisul are toxicitate scazuta si n-a omorat pe nimeni, DAR e gresit sa afirmi ca e cu totul inofensiv.

Fumatul e nesanatos, iar fumatul de canabis nu face exceptie. Fumul de canabis e mai toxic decat cel de tutun, fumatorii de iarba trag de-obicei mai mult fum si-l tin mai mult in piept si, mai general spus, un joint e de 4 ori mai nociv pentru gat si plamani decat tutunul, DAR se fumeaza mult mai putine jointuri decat tigari, si la intervale mult mai mari. Mai nasol e cand combini iarba si tutunul, spun studiile recente. Daca esti fumator hardcore de marijuana amestecata cu tutun (mai mult de 10 jointuri pe zi) iti cresti semnificativ sansele de a face cancer la plamani.

Un efect comun in special printre utilizatorii neexperimentati e aparitia sentimentelor negative, a paranoiei, panicii, anxietatii si a sentimentului ca mai ai foarte putin de trait. Asta dispare in cateva ore sau si mai repede, daca esti sustinut de cineva (muzica faina, floricele, bancuri etc). Sunt si raporturi despre utilizatori experimentati ce ajung sa nu se mai poata bucura de experienta, intrucat canabisul mai genereaza doar paranoie si atacuti de anxietate. Intr-un studiu recent 15% din cei care au fumat iarba au raportat sentimente confuze sau paranoia, si peste 27% au experimentat anxietatea ca efect obisnuit sau ocazional. In jur de 30% au dat experientele negative ca motiv pentru ca s-au lasat de canabis.

In legatura cu canabisul si schizofrenia avem o gramada de dezinformare. Se stie ca utilizarea frecventa de canabis poate provoca aparitia episoadelor schizofrenice la cei care au deja boala, dar nu exista dovezi care sa lege fumatul de iarba cu aparitia din senin a schizofreniei. Fumatorii hardcore de canabis pot da in psihoza toxica de lunga durata, care implica halucinatii ce pot fi diagnosticate incorect si periculos ca schizofrenie. Daca ai probleme cu capul atunci orice drog luat in exces iti va agrava starea.
Dependenta si toleranta

Marijuana nu provoaca nici pe departe dependenta provocata de tutun sau alcool, dar e gresit sa spui ca nu formeaza obiceiuri. Multi utilizatori compara obiceiul zilnic de a se face praf pe iarba cu dependenta de cafeina. Dependenta de canabis e reala, dar numai intr-o minoritate semnificativa de utilizatori frecventi.

In jur de 9% din utilizatori devin dependenti, desi unele studii estimeaza ca probleme cu controlul canabisului au 1 din 2 fumatori. Din 70 de milioane de americani fumatori de ganja, 2 milioane baga in fiecare zi.

Toleranta apare repede, dupa cateva doze, si dispare tot asa dupa cateva zile de pauza. Utilizatorii frecventi au nevoie de o doza de 8 ori mai mare decat ceilalti. Sunt high, dar nu atat de high ca ceilalti. Efectul pentru care nu exista toleranta este stimularea apetitului.

Renuntarea: daca esti fumator frecvent de canabis (in fiecare zi) si te opresti brusc, o sa experimentezi oboseala, iritabilitate, agitatie usoara, insomnie, greata, tulburari de somn, transpiratie si vise intense. Simptomele sunt destul de usoare si dureaza intre 2 si 4 zile.

Dependenta fizica de substantele active din canabis nu a putut fi demonstrata pana in prezent. Aparent, nu exista simptome de sevraj fizic pur dupa oprirea consumului. Chestiunea dependentei psihice este dificil de apreciat si depinde de definitia termenului. Tiparele comportamentale ce apar in prezent in urma consumului de cannabis corespund definitiei de “drug dependence” (dependenta de droguri) formulata de OMS: “Dependenta psihica si/sau fizica a unui individ de un drog, consumat periodic sau continuu.” Majoritatea consumatorilor iau hasis sau marijuana aproximativ o data-de doua ori pe saptamana, de regula intr-un “peisaj social” in care, in trecut, ar fi fost obisnuit consumul de alcool. De regula, aceasta categorie de consumatori poate abandona consumul de canabis fara a suferi de simptome de sevraj psihic, timp de mai multe saptamani/luni. Creste insa numarul consumatorilor care fumeaza zilnic si al caror ritm de viata, sentiment de siguranta si stare generala este sensibil tulburata fara droguri. La astfel de consumatori, renuntarea dupa o lunga perioada de abuz poate duce la neliniste, alterarea starii psihice si tulburari de somn. Timpul de injumatatire al THC la persoanele neobisnuite cu hasisul este de 50 pana la 60 de ore, in timp ce la persoanele obisnuite scade la aproximativ jumatate. Aceasta observatie sugereaza o toleranta semnificativa in cazul consumului cronic al substantei.

Amestecul cu alte droguri

Nu prea exista studii legate de efectul psihoactivelor combinate, dar, pe baza experientelor unora, se pot trage aici cateva concluzii. Oameni diferiti vor raspunde in feluri diferite la diferite droguri si combinatii. Efectele pot fi periculoase pentru tine, desi canabisul nu e cunoscut ca cea mai proasta varianta pe lista de combinat. Alcoolul face amandoua drogurile mai puternice. Te poti descurca cu ele la doze mici, dar va cauza la doze mai mari (de iarba si/sau alcool) voma, ameteala, oboseala, tensiune scazuta si paranoia. Depinde asadar de cat erai de beat si cat de tare a fost fumul. Cu ecstasy, marijuana extinde experienta E. Calmeaza pornirile puternice si ajuta la revenire. Face ecstasyul mai psihedelic. Ketamina amplifica anumite efecte ale canabisului, in special tripurile cu ochii inchisi si tunelele mentale. Luata cu ciuperci, iarba va amplifica ciudatenia experientei. Cu jointuri cu tutun ajungi la dependenta (de tutun), si cam atat.

Teste antidrog

Dupa utilizare solitara sau ocazionala THCul poate fi detectat in sange in urmatoarele 3, maxim 5 zile. Un fumator frecvent e susceptibil de a fi prins de un test antidrog pana la 12 saptamani de la ultimul fum (caz extrem, caci media e 25-27 de zile). Canabisul poate fi detectat mult timp dupa din pricina ca se ascunde in tesuturile grase si se scurge constant prin sange si apoi urina afara din corp in decurs de saptamani.

Fumatul pasiv de canabis poate provoca rezultate pozitive false la testele de urina la pana la 4 zile dupa expunere, desi cei care fumeaza pasiv au concentratii mai mici in urina. Daca locuiesti in Anglia si (vrei sa) crezi ca ai fost detectat pentru ca ai fumat marijuana pasiv atunci poti sa ceri un test mai permisiv, conceput pentru a separa fumatorii pasivi de ceilalti.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *