Bucuresti – capitala Romaniei si cel mai mare oras din Romania

Bucuresti este capitala Romaniei si, in acelasi timp, cel mai mare oras, centru industrial si comercial al tarii. Populatia de peste doua milioane de locuitori face ca Bucurestiul sa fie a sasea capitala dupa marime din Uniunea Europeana.

bucharest-calea-victoriei
In fapt, insa, Bucurestiul aduna zilnic peste trei milioane de oameni, iar specialistii prognozeaza ca, in urmatorii cinci ani, totalul va depasi patru milioane.Prima mentiune a localitatii apare in 1459. in 1862 devine capitala Romaniei. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si mass-media. intre cele doua razboaie mondiale, arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla „Micul Paris”. in prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este impartita in sase sectoare.
Cuprins

* 1 Geografie
o 1.1 Asezare geografica
o 1.2 Apele, flora si fauna
o 1.3 Clima
* 2 Repere geografice
o 2.1 Distantele dintre Bucuresti si alte orase din Romania pe cale rutiera si feroviara
o 2.2 Distantele pe cale rutiera fata de principalele orase din Europa
* 3 Istorie
o 3.1 Tratate semnate
* 4 Populatie
o 4.1 Evolutia demografica
o 4.2 Structura etnica si confesionala
+ 4.2.1 1877
+ 4.2.2 1930
+ 4.2.3 2002
o 4.3 Comunitati minoritare
+ 4.3.1 Comunitatea tiganeasca
+ 4.3.2 Comunitatea evreiasca
+ 4.3.3 Comunitatea maghiara
+ 4.3.4 Comunitatea germana
+ 4.3.5 Comunitatea armeana
+ 4.3.6 Comunitatea greaca
+ 4.3.7 Comunitatea bulgara
* 5 Economie
* 6 Transport
o 6.1 Transportul public
o 6.2 Transportul aerian
o 6.3 Transportul feroviar
o 6.4 Transportul rutier
o 6.5 Transportul pe apa
* 7 Administratie
o 7.1 Sectoarele impreuna cu populatia si cartierele aflate in administratie (in 2007)
o 7.2 Lista primarilor de sectoare alesi in 2008
* 8 Zona metropolitana
* 9 Steme si steaguri
* 10 Institutii, monumente si obiective turistice
o 10.1 Arhitectura
+ 10.1.1 Secolele XVI-XVII (manastiri si biserici)
+ 10.1.2 Secolele XVIII-XIX (palate)
+ 10.1.3 Secolul XX (muzee)
o 10.2 Lacase de cult si monumente disparute[9]
o 10.3 Vechi hanuri
* 11 Universitati
* 12 Echipe sportive
o 12.1 Fotbal
o 12.2 Rugby
o 12.3 Baschet
o 12.4 Handbal
o 12.5 Fotbal American
o 12.6 Karate
o 12.7 Taekwondo WTF
* 13 Orase infratite
* 14 Bibliografie
o 14.1 Ghiduri turistice
o 14.2 Istorie
o 14.3 Impresii de calatorie, memorialistica si eseuri
o 14.4 Imagini
o 14.5 Monumente
o 14.6 Statistici, urbanistica
o 14.7 Transport in comun
o 14.8 Economie
o 14.9 Bucurestiul in literatura
* 15 Vezi si
* 16 Legaturi externe
* 17 Surse, note, referinte

Geografie


Asezare geografica

Acest Oras se afla in sud-estul tarii, intre Ploiesti la nord si Giurgiu la sud. Orasul se afla in Campia Vlasiei, care face parte din Campia Romana. La est se afla Baraganul, in partea de vest Campia Gavanu Burdea, iar la sud este delimitat de Campia Burnazului.

Apele, flora si fauna

Bucurestiul se afla situat pe malurile raului Dambovita, ce se varsa in Arges, afluent al Dunarii. Mai multe lacuri se intind de-a lungul raului Colentina, in perimetrul orasului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar in centrul orasului exista un lac, in Parcul Cismigiu. Acest lac, fosta balta in vechiul oras medieval, este inconjurat de Gradina Cismigiu, inaugurata in 1847 dupa planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe langa Cismigiu, exista un numar de parcuri mari: Parcul Herastrau (cu Muzeul Satului) si Gradina Botanica (cea mai mare din Romania si care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut si ca Parcul Titan, sau Parcul IOR) si multe parcuri mai mici, precum si spatii verzi amenajate de primariile de sector.
Kilometrul 0 al Romaniei – Biserica Sf. Gheorghe
Parcul Herastrau

Clima

Clima in capitala este specifica Romaniei, respectiv temperat-continentala. Sunt specifice patru anotimpuri, iarna, primavara, vara si toamna. Iernile in Bucuresti sunt destul de blande cu putine zapezi si temperaturi ridicate, in timp ce in ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pana la 45 de grade la umbra) si cu putine precipitatii. Aceasta face ca diferentele de temperatura iarna – vara sa fie de pana la 60 de grade.

Repere geografice

Distantele dintre Bucuresti si alte orase din Romania pe cale rutiera si feroviara

* Alexandria (87 km si 133 km SV)
* Arad (555 km si 604 km NV)
* Bacau (285 km si 301 km N)
* Baia Mare (560 km si 624 km N)
* Brasov (161 km si 166 km N)
* Braila (218 km si 199 km NE)
* Buzau (110 km si 128 km NE)
* Calarasi (118 km si 136 km SE)
* Cluj-Napoca (426 km si 497 km NV)
* Constanta (225 km si 225 km E)
* Craiova(234 km si 209 km SV)
* Drobeta Turnu Severin (353 km si 353 km V)

* Galati (250 km si 230 km NE)
* Giurgiu (56 km si 85 km S)
* Iasi (406 km si 406 km NV)
* Oradea (580 km si 650 km NV)
* Ploiesti (60 km si 59 km N)
* Pitesti (108 km si 108 km NV)
* Sibiu (273 km si 315 km NV)
* Slatina (170 km si 189 km V)
* Slobozia (121 km si 130 km E)
* Suceava (435 km si 447 km N)
* Targoviste (83 km si 80 km N)
* Timisoara (538 km si 533 km)
* Tulcea (277 km si 334 km)

Distantele pe cale rutiera fata de principalele orase din Europa
Nume roman Nume original tara Distanta Directie
Amsterdam Amsterdam tarile de Jos 2.398 km nord-vest
Atena Αθήνα – Athína Grecia 1.106 km sud
Barcelona Barcelona Spania 2.597 km vest
Belgrad Београд – Beograd Serbia 619 km vest
Berlin Berlin Germania 1.646 km nord-vest
Berna Bern, Berne Elvetia 1.893 km vest
Bruxelles Brussel Belgia 2.136 km nord-vest
Budapesta Budapest Ungaria 788 km vest
Chisinau Chisinau Republica Moldova 436 km nord
Copenhaga København Danemarca 2.231 km nord-vest
Frankfurt pe Main Frankfurt am Main Germania 1.744 km vest
Kiev Київ – Kiiv Ucraina 888 km nord
Istanbul İstanbul Turcia 681 km sud
Londra London Regatul Unit 2.502 km nord-vest
Madrid Madrid Spania 3.189 km vest
Marsilia Marseille Franta 2.141 km vest
Milano Milano Italia 1.642 km vest
Moscova Москва – Moscva Rusia 1.758 km nord-est
Paris Paris Franta 2.295 km nord-vest
Roma Roma Italia 1.898 km sud-vest
Sofia София – Sofiia Bulgaria 373 km sud
Stockholm Stockholm Suedia 2.846 km nord
Varsovia Warszawa Polonia 1.240 km nord-vest
Viena Wien Austria 1.022 km vest

Istorie

Pentru detalii, vezi articolul istoria Bucurestiului.
Bucuresti in 1868, vazut din Turnul Coltea
Bucuresti in preajma anului 1900
Harta Bucurestiului din anul 1900
Bucurestiul si imprejurimile sale la inceputul secolului al XX-lea
Imagine panoramica a Bucurestiului din 1927

Legenda spune ca Bucuresti a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucuresti a fost intemeiat de catre Mircea cel Batran la sfarsit de secol XIV.

Pe malurile Masacrului si ale Colentinei este atestata cultura paleolitica si neolitica. Pana in 1800 i. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunitati in zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii-Noi de astazi. Sapaturile arheologice arata trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului si pana in anul 100 i. Hr., in timpul caruia zonele Herastrau, Radu Voda, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda, Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinte dupa retragerea aureliana din 273 d. Hr. sunt atestate in secolele III – XIII, pana in Evul Mediu.

Asezarea este atestata documentar la 20 septembrie 1459 intr-un act emis de Vlad tepes, domn al tarii Romanesti, prin care se intareste o mosie unor boieri. Cetatea Dambovitei, cum mai apare in primii ani orasul, avea rol strategic, urmand sa supravegheze drumul ce mergea de la Targsor la Giurgiu, in ultima asezare aflandu-se o garnizoana otomana. in scurt timp, Bucurestiul se afirma, fiind ales la 14 octombrie 1465 de catre Radu cel Frumos ca resedinta domneasca. in anii 1558 – 1559, la Curtea Veche este construita Biserica Domneasca, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta ramanand pana astazi cel mai vechi lacas de cult din oras pastrat in forma sa initiala.
aquarelle_turnul_coltei
in 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucurestiul devine capitala tarii Romanesti, moment in care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatra de rau (1661), se infiinteaza prima institutie de invatamant superior, Academia Domneasca (1694) si este construit Palatul Mogosoaiei (Constantin Brancoveanu, 1702), edificiu in care astazi se afla Muzeul de Arta Feudala Brancoveneasca. in 1704, ia fiinta la initiativa spatarului Mihai Cantacuzino Spitalul Coltea, care a fost avariat ulterior intr-un incendiu si un cutremur si reconstruit in 1888. in scurt timp, Bucurestii se dezvolta din punct de vedere economic; se remarca cresterea numarului mestesugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, panzarilor, salvaragiilor, zabunarilor s.a). Odata cu acestea continua modernizarea orasului. Sunt create primele manufacturi, cismele publice, iar populatia se mareste continuu prin aducerea de locuitori din intreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798 indica 30.030 de locuitori, in timp ce cea din 1831 numara 10.000 de case si 60.587 de locuitori).
ateneul_roman_b
Ateneul Roman

incet-incet apar o serie de institutii de interes (Teatrul National, Gradina Cismigiu, Cimitirul serban Voda, Societatea Academica din Bucuresti, Societatea Filarmonica din Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Gradina Botanica din Bucuresti, Ateneul Roman, Banca Nationala, cinematografe) si inovatii in materie de tehnologie si cultura (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).

Municipiul Bucuresti a fost pana la instaurarea regimului comunist in Romania resedinta judetului Ilfov (interbelic). in aceea perioada era denumit “Micul Paris” datorita asemanarii cu capitala franceza, dar care si-a pierdut farmecul in perioada comunismului. in ultimul timp, dezvoltarea imobiliara a starnit ingrijorare cu privire la soarta cladirilor de interes istoric din oras, in special la cele din centrul istoric.[2]

Tratate semnate

* 28 mai 1812 – la sfarsitul Razboiului Ruso-Turc, Principatul Moldovei pierde partea sa rasariteana, Basarabia
* 3 martie 1886 – la sfarsitul razboiului intre Serbia si Bulgaria
* 10 august 1913 – la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Balcanic
* 4 august 1916 – tratatul de alianta intre Romania si Antanta (Franta, Anglia, Rusia si Italia)
* 6 mai 1918 – tratatul intre Romania si Puterile Centrale, care nu a fost niciodata ratificat

Populatie
Pentru detalii, vezi articolul Populatia Romanieivezi articolele .

Evolutia demografica

evolutia-demografica
Evolutia demograficã – Bucuresti

Structura etnica si confesionala
Pentru detalii, vezi articolul Religia in Romania.
1877

* 177.646 persoane cu resedinta in Bucuresti. Din punct de vedere religios: predominau crestinii, din care: 132.987 (75%) ortodocsi, 16.991 (10%) romano-catolici, 5.854 (3%) protestanti, 796 crestini armeni si 206 lipoveni (ortodocsi de rit vechi). Dintre celelalte religii , cei mai numerosi erau evreii (20.749 sau 12%, avand 10 sinagogi si 20 capele), precum si un mic numar de musulmani (predominant turci) care la vremea aceea nu detineau inca o moschee. Ortodocsii erau predominant romani, existand si mici grupuri de bulgari si refugiati albanezi ortodocsi. Romano-catolicii erau germani, maghiari si polonezi. Protestantii erau germani si maghiari.

1930
Structura populatiei Bucurestiului in anul 1930

* Structura etnica era urmatoarea: 639.040 (dintre care 77,47% romani, 10,93% evrei, 3,76% maghiari, 2,22% germani s.a.)
* Structura confesionala: 486.193 ortodocsi (76,08%), 76.480 mozaici (11,96%), 36.414 romano-catolici (5,69%), 12.203 lutherani (1,90%), 12.882 greco-catolici (2,01%), reformati (1,14%) s.a.

2002

in anul 2002, structura confesionala era: 1.850.414 ortodocsi (96,05%), 23.450 romano-catolici (1,21%), 9.488 musulmani (0,49%), 7.558 greco-catolici (0,39%), 5.452 penticostali, 4.381 adventisti s.a.

Biserica Patriarhiei Romane

Catedrala romano-catolica Sfantul Iosif

Biserica greco-catolica Sf. Vasile cel Mare

Comunitati minoritare

Pentru detalii, vezi articolul Comunitati etnice in Romania vezi articolele .

Comunitatea tiganeasca

Cea mai numeroasa comunitate minoritara in Bucuresti la recensamantul din 2002 a fost comunitatea tiganeasca (27.322 persoane, adica 1,4% din populatie). in cursul anilor ‘90 multi tigani au emigrat in Occident sau s-au intors in localitatile din provincie din care emigrasera in anii 1970-1989. La recensamantul din 1992 au fost numarati 32.984 tigani.
Teatrul evreiesc
Templul Coral, principala sinagoga din Bucuresti

Comunitatea evreiasca

Cea mai numeroasa comunitate minoritara din Bucuresti era odinioara cea evreiasca. in 1930 traiau in Bucuresti 69.885 de evrei, reprezentand 10,93% din populatia orasului. Evenimentele celui de-al doilea razboi mondial si apoi emigrarea in Israel au dus la scaderea masiva a populatiei evreiesti din Bucuresti. Pe locul cartierului evreiesc se afla astazi complexul comercial Unirea si zona adiacenta. in Bucuresti functioneaza in continuare un teatru evreiesc de stat. Continua sa existe mai multe sinagogi si cimitire evreiesti (unul dintre cimitirele evreiesti este sefard). in 1992 au fost numarati 3.883 evrei, iar in 2002 2.473 evrei.
Calvineum

Comunitatea maghiara

Conform datelor recensamantului din 1930, in acel an traiau in Bucuresti 24.052 maghiari, reprezentand 3,76% din populatia municipiului. Era vorba indeosebi de secui din judetul Trei Scaune (azi Covasna).

Comparativ, in anul 1992 traiau 8.585 maghiari, reprezentand 0,36% din totalul populatiei orasului, iar in 2002 5.834 maghiari (0,3%). in Bucuresti functioneaza Liceul Teoretic Ady Endre cu limba de predare maghiara. Casa Petőfi e centrul cultural al comunitatii, unde functioneaza si biblioteca. in Bucuresti apare cotidianul national Új Magyar Szó, iar lunar este editat si ziarul comunitatii: Bukaresti Közlöny. Biserica Reformata (calvina) din Bucuresti ofera liturghii in limba maghiara. Una dintre cele mai proeminente bucurestence de origine maghiara este cantareata Eva Kiss.
Biserica Evaghelica C.A.

Comunitatea germana

Comunitatea germana dateaza inca din secolul XVIII, fiind compusa preponderent din negustori sasi. Din acest secol dateaza si prima mentiune a unei biserici luterane din lemn. in preajma Primului Razboi Mondial proportia germanilor atingea 8%, fiind vorba nu numai de sasi, ci si de prusieni si austrieci. in Bucuresti functioneaza Colegiul Goethe (fostul “Liceu Teoretic Hermann Oberth”) cu limba de predare germana. De asemenea continua sa existe biserica luterana (evanghelica) cu limba de liturghie germana. La recensantul din 1977 populatia germana era alcatuita din aproape 8.000 persoane. in 1992 au fost numarati 4.391 germani, iar in 2002 doar 2.358 germani. Denumirea strazii Lipscani provine de la negustorii din Lipsca.
Biserica armeneasca

Comunitatea armeana

O comunitate cu vechi traditii culturale si economice in Bucuresti este cea armeana. in anul 1930 traiau in Bucuresti 4.748 de armeni, reprezentand 0,74% din populatia municipiului. La recensamantul din 1992 au fost numarati 909, iar in 2002 doar 815 armeni in Bucuresi. Locuri precum strada armeneasca amintesc de prezenta armenilor in oras. Exista o biserica si un cimitir armenesc in Bucuresti.
Biserica ortodoxa greaca

Comunitatea greaca

O alta comunitate cu vechi traditii in Bucuresti este cea greceasca. Aceasta dateaza inca din timpul perioadei fanariote (1715-1821). in 1930 traiau in Bucuresti 4.293 de greci, reprezentand 0,67% din totalul populatiei orasului.
Biserica catolica bulgara, Biserica Romano-Catolica Sfanta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu
Biserica ortodoxa bulgara

Comunitatea bulgara

Prezenta unei populatii bulgaresti are o vechime de mai multe secole, fiind prezenta inca din sec. XVII-lea, cand niste calugarii franciscani bulgari ridicasera in pe locul actualei biserici Baratia din Bucuresti o biserica din lemn. Totusi, majoritatea bulgarilor din Bucuresti sunt ortodocsi, fiind reuniti in Biserica ortodoxa bulgareasca “Sf. prooroc Ilie”. Motivele pentru care bulgarii au sosit in Bucuresti sunt diverse: fie politice (se refugiau din cale orpelistii otomane inainte de 1878), fie socio-ecomonice (pentru a avea un trai mai bun – mai ales in prima jumatate a sec. XX). Autoritatile comuniste au inchis Liceul bulgaresc, insa in toamna anului 1999, la Bucuresti a fost redeschisa, in paralel cu Liceul roman din Sofia, vechea scoala bulgara cu 3 clase si un numar de 84 de elevi, cu predare in limba bulgara. Unele cartiere din Bucuresti continua sa aiba o populatie numeroasa de bulgari: Giulesti-Sarbi[3], Dudesti-Cioplea (in buna parte catolici)[4]. Bulgari traiesc si in cartiere din unele sate aflate in preajma Capitalei (in Branesti, Bragadiru, Glina, Dobroesti, Pantelimon, Chiajna, Rosu sau bulgari catolici pavlicheni in Popesti-Leordeni[5]).

Economie

Bucurestiul este cel mai mare centru economic al Romaniei. Acesta realizeaza anual aproximativ 19% din Produsul Intern Brut al Romaniei si impreuna cu Ilfov 21%. in Bucuresti se regaseste cea mai mare parte dintre ramurile economice specifice Romaniei excluzand agricultura. incepand cu domeniul serviciilor si terminand cu constructile. intreprinderile constructoare de masini (utilaj greu, utilaj siderurgic, petrolier, masini si utilaje agricole, locomotive, vagoane, avioane si elicoptere, autobuze). Industrie electrotehnica, electronica, mecanica fina, optica. intreprinderi chimice, de materiale de constructie, de prelucrare a lemnului. Bucurestiul este un important nod feroviar, rutier si aerian.

Transport

Transportul public
Troleibuzul Iveco-Citelis circuland pe trasa 91.

Sistemul extensiv al transportului public din Bucuresti este cel mai mare din Romania. Este compus din sistemul de metrou de 71 km operat de catre Metrorex si reteaua transportului de pe suprafata—autobuze (119 de linii[6]), troleibuze (19 de linii[6]), tramvaie (23 de linii[6]) si metrou usor—operata de catre RATB. Aditional, functioneaza si reteaua minibuzelor private. Exista si companii de taxi (10.000 de taxiuri licentiate[7]).

Transportul aerian
Statia metroului Obor.

in Bucuresti exista in prezent doua aeroporturi functionale: Aeroportul International Henri Coanda (mai demult Otopeni) si Aeroportul International Aurel Vlaicu (mai demult Baneasa). Henri Coanda este cel mai mare aeroport al Romaniei servind cinci milioane de pasageri in 2007 si fiind centrul principal pentru operatorul national TAROM. De acolo pleaca si sosesc zilnic zboruri din alte orase din Romania precum si numeroase alte aeroporturi din Europa, America de Nord, Asia si Africa. Aurel Vlaicu este folosit de catre companii aeriene low-cost si pentru a servi avioane charter.

Transportul feroviar
sinele si peroanele la gara Bucuresti Nord.

Bucuresti este nodul feroviar principal al companiei nationale Caile Ferate Romane. Cea mai importanta statie feroviara este Gara de Nord din care pleaca si sosesc trenuri din diverse localitati romanesti, precum si din orase din tari straine: Belgrad, Budapesta, Sofia, Viena, Praga, Moscova, Istanbul, Chisinau s.a.m.d. Exista si alte gari: Basarab, Baneasa, Obor / Est, Progresul, Titan Sud si Sud. Din oras pornesc 8 magistrale feroviare: 300 (Bucuresti-Oradea), 500 (Bucuresti-Bacau-Suceava-Veresti), 700 (Bucuresti—Braila-Galati), 800 (Bucuresti-Constanta), 900 (Bucuresti-Drobeta-Turnu Severin-Timisoara-Jimbolia), 901 (Bucuresti-Pitesti-Craiova), 902 (Bucuresti-Giurgiu) si 903 (Bucuresti-Oltenita).

Transportul rutier

Elementul de baza al retelei strazilor urbane din Bucuresti sunt bulevardele de mare circulatie, care pleaca din centrul urban la suburbii. Axele principale (nord-sud, est-vest, nord-vest-sud-est) si doua inele (interior si exterior) contribuie la reducerea aglomeratiei din trafic. Strazile in municipiu sunt de obicei intesate in timpul orelor de varf din cauza cresterii numarului masinilor in anii recenti. in fiecare zi, peste un milion de vehicule circula in interiorul orasului. Aceasta a rezultat in aparitia gropilor, care acum sunt considerate ca fiind cea mai mare problema de infrastructura a Bucurestiului.

Bucuresti este principalul nod al retelei drumurilor nationale romane, fiind punctul de incepere pentru doua autostrazi (A1 spre Pitesti si A2 spre Cernavoda, iar autostrada planificata A3 de asemenea va incepe din Bucuresti) si noua drumuri nationale (DN1 spre Oradea, DN1A spre Brasov, DN2 spre Suceava, DN3 spre Calarasi, DN4 spre Oltenita, DN5 spre Giurgiu, DN6 spre Timisoara si Cenad, DN7 spre Nadlac si DN71 spre Sinaia).

Transportul pe apa

in ciuda faptului ca se situeaza pe malurile raului Dambovita, fiindca acest rau nu este navigabil, Bucuresti nu a functionat niciodata ca port, rolul acesta fiind rezervat pentru alte orase, precum Constanta si Braila. Totusi, Canalul Dunare-Bucuresti de lungime de 73 km, este in curs de construire si va lega orasul cu Dunarea si Marea Neagra. Se asteapta ca acest canal sa devina o componenta importanta a infrastructurii de transport orasenesti.

Administratie

Bucurestiul are 6 sectoare.

Bucurestiul are un statut special in tara, fiind singurul oras care nu apartine nici unui judet. Totusi, populatia sa este mai numeroasa decat a oricarui judet.

Primaria administreaza orasul si este condusa de un Primar General (actualmente Sorin Oprescu). Orasul are o suprafata totala de 228 km², pe care se intind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primarie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (si numerotate in sensul acelor de ceasornic) astfel incat fiecare sa aiba in administratie o parte a centrului Bucurestiului. Primaria Generala este responsabila cu utilitatile (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primariile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetateni si consiliile locale, strazile secundare, parcuri, scoli si serviciile de salubrizare.

Sectoarele impreuna cu populatia si cartierele aflate in administratie (in 2007)

* Sectorul 1 avea in luna iulie 2007 un numar de 228.629 locuitori si include: Aviatorilor, Aviatiei, Baneasa, Bucurestii Noi, Damaroaia, Domenii, Dorobanti, Gara de Nord, Grivita, Victoriei, Pajura, Pipera, Primaverii
* Sectorul 2 avea in luna iulie 2007 un numar de 359.107 locuitori si include: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei, Fundeni, Floreasca
* Sectorul 3 avea in luna iulie 2007 un numar de 394.812 locuitori si include: Vitan, Dudesti, Titan, Balta Alba, Centru Civic
* Sectorul 4 avea in luna iulie 2007 un numar de 301.720 locuitori si include: Berceni, Oltenitei, Vacaresti, Timpuri Noi, Tineretului
* Sectorul 5 avea in luna iulie 2007 un numar de 287.480 locuitori si include: Rahova, Ferentari, Cotroceni
* Sectorul 6 avea in luna iulie 2007 un numar de 360.638 locuitori si include: Drumul Taberei, Ghencea, Militari, Crangasi, Giulesti

Lista primarilor de sectoare alesi in 2008

Lista cu numele primarilor de sectoare alesi in 2008:

* Sectorul 1: Andrei Ioan Chiliman
* Sectorul 2: Neculai Ontanu
* Sectorul 3: Liviu Gheorghe Negoita
* Sectorul 4: Cristian Popescu-Piedone
* Sectorul 5: Daniel Marian Vanghelie
* Sectorul 6: Cristian Constantin Poteras

Zona metropolitana

Zona metropolitana Bucuresti (pe scurt ZMB) cuprinde actualmente aproximativ 2,2 milioane de locuitori. Conform proiectelor Primariei Bucuresti, ZMB urmeaza sa fie marita astfel incat sa cuprinda 94 de unitati administrativ – teritoriale, intinse pe circa 5.000 Km2.

Steme si steaguri

stema_bucuresti

Institutii, monumente si obiective turistice
sediul_orange
Cladirea de birouri Europe House in Piata Victoriei

In Bucuresti isi au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului), Guvernul si Presedintia Romaniei. De asemenea, isi au sediul numeroase institutii de cultura, precum sunt: Academia Romana (fondata in 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul de Medicina, alte numeroase institute de invatamant superior, mari biblioteci (Biblioteca Academiei, fondata in 1867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Nationala, fondata in 1955, 7 milioane volume; Biblioteca Centrala Universitara, fondata in 1896, 2 milioane volume, incendiata in timpul Revolutiei din 1989), s.a.m.d.

Parcurile mai importante din oras sunt Parcul Herastrau (187 ha), Parcul Cismigiu (13 ha), inaugurat in anul 1860, Parcul Tineretului (200 ha) si Parcul Carol (36 ha), inugurat in 1906.

Arhitectura

Curtea Veche

Substanta medievala a Bucurestiului a fost de-a lungul timpului grav afectata de distrugeri si incendii. in plus, orasul a pierdut in mod tragic o serie de monumente, mai ales biserici, si in decursul campaniei de “urbanism”[8] initiate in secolul trecut de Nicolae Ceausescu. Din nucleul orasului medieval de pe malurile Dambovitei s-au pastrat vestigiile Curtii Vechi (sec. XV – XVI) cu Biserica Domneasca Buna Vestire, care dateaza probabil din vremea lui Mircea Ciobanul (1545-1554). Biserica are un plan triconc, naosul ei este evidentiat printr-o turla. Fatada tradeaza unele influente moldovenesti, dar zidaria formata din asize de caramida alternand cu portiuni acoperite de mortar, imitand piatra fatuita, apartine deja formelor tipice arhitecturii tarii Romanesti. Portalul vestic cu decoruri in stil baroc brancovenesc a fost asezat mai tarziu, in 1715, in timpul scurtei domnii a lui stefan Cantacuzino. in proscomidie s-au pastrat picturi murale din vremea edificarii si din 1714/15, iar restul bisericii adaposteste picturi murale ale artistilor academisti Constantin Lecca si Misu Popp, din 1852. Turla a fost inlocuita in 1914.

Secolele XVI-XVII (manastiri si biserici)

Manastirea Radu Voda (Sfanta Troita) a fost ridicata pe vremea lui Alexandru II Mircea (1568-1577), dar a fost distrusa deja in 1595 de Sinan Pasa, pentru a fi in secolul al XVII-lea reconstruita si fortificata de catre Radu Mihnea (1613-1620) si Alexandru Coconul (1623-1627). Atat elementele traditionale (planul triconc, turla pe naos), cat si pronaosul supralargit, incununat de trei turle, sunt influentate de formele bisericii manastirii din Curtea de Arges. Decorul fatadelor este format din doua registre de arcaturi din ciubuce, despartite de un brau median.

Din ansamblul Manastirii Mihai Voda, ctitoria marelui domnitor (1589-1591), s-a pastrat doar biserica de plan triconc tip Vodita II, care reprezinta prin pastoforiile supralargite, cele doua turle pe proscomidie si pe diaconicon si prin impodobirea fatadelor de caramida cu doua registre de arcade oarbe o capodopera a arhitecturii muntenesti. Constructia a fost, impreuna cu turnul-clopotnita din secolele XVI-XVIII, translata din fosta incinta monastica in 1986. Cladirea manastirii, care adapostise pana atunci Arhivele Statului, a fost distrusa.

Din secolul al XVI-lea dateaza si biserica manastirii Marcuta (1586-1587), o ctitorie pe plan triconc cu turla pe naos a marelui vistier Dan. in 1733 biserica a fost reinnoita si impodobita cu picturi murale, iar din 1945 pana in 1957 ea a fost restaurata. Alte importante marturii ale secolului al XVI-lea, Biserica Alba-Postavari si biserica Spirea Veche, au fost distruse in primavara lui 1984.
Biserica Domneasca

in epoca lui Matei Basarab a fost rezidita Manastirea Plumbuita (1647) dupa modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu, pentru a comemora victoria din 1632 impotriva turcilor. Din Casa Domneasca construita atunci s-a pastrat doar o latura interioara a curtii. Biserica de plan triconc fusese ridicata pe vremea lui Mihnea al II-lea Turcitul (1577-1583, 1585-1591), dar suferise in 1595 mari distrugeri.

Biserica Patriarhiei cu hramul Sf. Dimitrie cel Nou, ridicata sub domnia lui Constantin serban Basarab (1654-1658), dezvolta modelul dat de biserica episcopala din Curtea de Arges, folosind proportii mai masive, mai ales in cazul unui monumental pridvor vestic. Interiorul bisericii a capatat in secolul al XIX-lea un caracter unitar, prin inlaturarea zidului care despartea pronaosul de naos si prin impodobirea cu un ansamblu de pictura murala in 1830. Deasupra usii spre pronaos s-au pastrat imaginile ctitorilor din 1669. Dupa mutarea mitropoliei de la Targoviste la Bucuresti in 1668, ea a devenit Catedralã Mitropolitanã, si in 1925, dupa ridicarea Bisericii Ortodoxe Romane la rang de patriarhie, Catedrala Patriarhala. in apropierea acestei biserici se afla ansamblul resedintei mitropolitane, dispus in panta pe Dealul Viilor. in incinta acestui complex s-au pastrat unele constructii din 1698, apartinand fostei manastiri, printre care se numara poarta principala a edificiului, un paraclis cu galerie si treptele care duc spre portal. Acestea au fost reinnoite in 1723.

Manastirea Cotroceni din 1679 a fost complet demolata in 1985. Ea adapostea mormantul lui serban Cantacuzino, biserica ei se distingea prin proportiile armonioase si printr-o tampla bogat ornamentata. Tot o ctitorie a domnitorului serban Cantacuzino este si Biserica Doamnei (1683), care contine un ansamblu de pictura murala executat de zugravii Constantinos si Ioan.

Unul din monumentele importante ale stilului brancovenesc este biserica Manastirii Antim (1713-1715), o ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasica a stilului este reprezentata aici de o ornamentica bogata, caracterizata de motive florale, de un pridvor monumental purtat de coloane si de un fronton semicircular care denota influenta barocului italian. Notabile sunt de asemenea porticele manastirii, cu coloane de piatra in torsada, si bucatariile ei cu bolti etajate pe trompe. Aripile de nord si de est ale edificiului monastic au fost demolate in 1984. in epoca brancoveneasca este intemeiat de spatarul Mihail Cantacuzino si Spitalul Coltea (1702), prima institutie spitaliceasca din tara Romaneasca. Alte monumente ale stilului brancovenesc clasic sunt: Biserica Fundenii Doamnei (1699), Palatul Mogosoaia (1702) si Biserica Coltea (1695-1702), din ansamblul careia s-a pastrat paraclisul din 1701-1702, ancadramentul cu decor dens al usii spre pronaos precum si canaturile din lemn ale acestei usi. Picturile din paraclis apartin lui Gheorghe Tatarescu. O faza tarzie a stilului brancovenesc era reprezentata de Manastirea Vacaresti (1716-1722), o ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat distrusa in ultimii ani ai dictaturii comuniste. Lacasul monastic avea o ornamentica deosebit de bogata si era considerat drept o sinteza a arhitecturii sacrale traditional romanesti. Alte monumente ale acestei epoci sunt Biserica Kretulescu (1722) si Biserica Stavropoleos (1724-1730), cu un pridvor bogat ornamentat. Asa-numita Biserica a lui Bucur Ciobanul, Biserica Bolnitei Manastirii Radu Voda, este, in pofida numelui care sugereaza o ctitorie legendara, tot o constructie gratioasa din secolul al XVIII-lea. Din vremea lui Constantin Brancoveanu dateaza si viitoarea Cale a Victoriei, strada numita initial Podul Mogosoaiei, deoarece facea legatura intre resedinta domneasca de la poalele dealului Mitropoliei si palatul de la Mogosoaia.

Secolele XVIII-XIX (palate)

Secolele XVIII si XIX constituie pentru arhitectura Bucurestiului perioada unei mari infloriri. Dupa o perioada de tranzitie, reprezentata prin bisericile Sf. Elefterie (1743), Olari (1758) continua partial formele traditionale ale epocii brancovenesti, apar primele edificii construite in stil neoclasic (Palatul Ghica-Tei, 1822) sau neogotic (Casa Sutu din 1830, Biserica Sf. Spiridon Nou din 1852-1858). Din punct de vedere urbanistic Bucurestiul a cunoscut sub domnitorii fanarioti, deci pana in 1821, si o puternica influenta orientala, evidenta mai ales in amenajarea pietelor dupa modelul constantinopolitan, a asa-numitelor maidane, si in arhitectura caselor particulare si a celebrelor hanuri. Reprezentativ pentru aceste influente este Hanul lui Manuc, construit in 1808 de catre un negustor armean. Influenta Parisului, a metropolei europene indragite de romani, si a scolii franceze de arhitectura devine hotaratoare odata cu desavarsirea Palatului stirbey de catre arhitectul francez Michel Sanjouand, in 1835. Lui Sanjouand i se datoreaza si planul paraclisului Palatului stirbey cu un pridvor sustinut de coloane dorice, precum si primele incercari de a dirija evolutia orasului conform unui plan urbanistic. Caracterul neoclasicist al palatului stirbey este respectat si de modificarile efectuate in 1881, dupa proiectul arhitectului austriac J. Hartman. Acestor modificari li se datoreaza fatada impodobita de cariatide si aripile laterale suprainaltate.
Casa de Economii si Consemnatiuni

in a doua jumatate a secolului al XIX-lea planul orasului capata treptat, si datorita proiectelor urbanistice initiate de Sanjouand, un caracter reprezentativ prin formarea unui centru circular, trasarea unor magistrale largi, ridicarea de edificii monumentale pentru institutiile din administratie si cultura, precum si prin amenajarea unor areale intinse ca parcuri. Astfel, parcul central al Bucurestiului, Cismigiul, ia fiinta la mijlocul secolului, dupa proiectele arhitectului peisagist german Wilhelm Meyer. Acesta va contribui si la continuarea soselei Kisseleff, care prelungea Calea Victoriei spre nord inca din 1832. Din pacate, noile curente in arhitectura au dus si la demolarea unor biserici, manastiri si hanuri medievale, precum si la impunerea cu orice pret a canonului francez in restaurare si reconstructie. Cladirile “micului Paris” au schimbat aspectul vechiului oras, din care s-au pastrat mai ales spatiile subterane greu de recuperat datorita impunerii unei noi structuri urbanistice. Numerosi arhitecti francezi, printre care nu s-a numarat nici unul de prim rang, au contribuit la impunerea neoclasicismului, apoi a romantismului si a eclectismului de scoala franceza. Astfel, Palatul Bancii Nationale (corpul vechi) este o opera din 1883-85 a arhitectilor Cassien Bernard si Albert Galleron. Dupa planurile lui Paul Gottereau s-a construit Casa de Economii si Consemnatiuni de pe Calea Victoriei, cu o alura de catedrala eclectista purtand o cupola centrala de sticla si metal, care ii confera transparenta. Acelasi Gottereau a proiectat si cladirea Fundatiilor Regale, astazi unul dintre corpurile Bibliotecii Centrale Universitare. Ion Mincu a fost initial un promotor al scolii franceze de arhitectura, datorita anilor de studii petrecuti la Paris. Palatul Curtii Supreme de Justitie, o opera din aceasta perioada a lui A. Ballu la care a colaborat Mincu, a devenit azi, dupa o perioada indelungata de renovare, sediul Curtii de Apel Bucuresti si a Judecatoriei Sectorului 5. Remarcabile mai sunt Catedrala Sfantul Iosif, construita de Friedrich Schmidt (1873 – 1884) in stil neogotic, si Ateneul Roman, conceput de Constantin Baicoianu si Albert Galleron, construit intre 1885 si 1888, a carui perspectiva dinspre Calea Victoriei este dominata de o cupola baroca si de un monumental portic de ordin ionic. Ateneul este o cladire caracteristica pentru stilul eclectic al capitalei, bazat pe structuri clasiciste, asa cum a fost el cultivat in Franta.

Secolul XX (muzee)

Acest stil a prevalat si in arhitectura de la inceputul secolului al XX-lea in Bucuresti, in pofida diverselor curente secesioniste ale vremii. Astfel, fostul Palat al Postelor, azi Muzeul National de Istorie a Romaniei, construit in anul 1900 dupa planurile arhitectului Alexandru Savulescu (1847-1902), are un pridvor masiv de ordin pseudodoric, un parament cu rustica si diverse elemente decorative datorate in parte renasterii, in parte clasicismului. Un concept asemanator a stat la baza fostului Palat al Parlamentului (1907), azi Palatul Patriarhiei, dupa planurile lui Dimitrie Maimarolu (1859-1926). Cladirea Primariei Municipiului Bucuresti, ridicata intre anii 1906 si 1910 de Petre Antonescu, ilustreaza anumite tendinte retrospective ale inceputului de secol, care vizau o renastere a traditiilor nationale in arhitectura, mai ales a stilului brancovenesc. Idealul unei scoli de arhitectura neoromaneasca se face remarcat si in opera lui Ion Mincu, de pilda in „Bufetul de la sosea” de pe soseaua Kisseleff, din 1892. Traditia arhitecturala moldoveneasca l-a inspirat pe arhitectul Nicolae Ghica-Budesti, de exemplu in Muzeul de etnografie, arta nationala, arta decorativa si industriala, azi Muzeul taranului Roman, construit in etape intre anii 1912 si 1939. Stilul neoromanesc nu a putut insa depasi canonul francez, reprezentat in primele decenii ale secolului de Palatul Regal al arhitectului Nicolae Nenciulescu (1932-1937), azi Muzeul National de Arta al Romaniei, o constructie alcatuita dintr-un corp central si doua aripi laterale care expunea un nu tocmai riguros neoclasicism, si de Arcul de Triumf, o opera a arhitectului Petre Antonescu (1922 si 1935/36). in anii ‘30 isi fac aparitia primele modernisme ale secolului; astfel, cu Palatul Telefoanelor se ridica pe Calea Victoriei un mic Zgarie-nori de tip american.

In anii ‘50 ai secolului al XX-lea au fost ridicate in centru unele cladiri reprezentative ale noii puteri, de exemplu Casa Scanteii (1956) sau Opera Romana (1953). Opera, desi dupa un proiect stalinist, expune elementele de eclectism tipice pentru sfarsitul secolului al XIX-lea. De asemenea, in primul deceniu al dictaturii comuniste suprafata orasului s-a marit in mod semnificativ prin constructia de noi cartiere de locuinte, care aveau partial caracterul de oras-satelit: Balta Alba, Drumul Taberei, Floreasca, Jiul-Pajura, Berenci, Calea Grivitei. in primii ani ai lui Ceausescu arhitectura s-a putut elibera in mare masura de canonul stalinist. intre 1968 si 1970 a fost edificat Hotelul Intercontinental, pana in 2004 cea mai inalta constructie-turn din Romania, si tot in 1970 a fost terminata noua cladire a Teatrului National, a carei modernism a fost ulterior denaturat, la ordinul lui Ceausescu, prin fatade cu arcade. Epoca lui Nicolae Ceausescu a adus cu sine schimbari grave in structura urbanistica a capitalei. Construirea unui nou palat prezidential si a Bulevardului Victoriei Socialismului s-a facut cu pretul distrugerii vechilor cartiere Uranus, Izvor, Rahova si Antim. Foarte contestata in noul ansamblu este Casa Poporului a arhitectei Anca Petrescu, azi sediu al Parlamentului Romaniei. Lucrarile la acest edificiu megaloman, care se intinde pe o suprafata de 350 000 m², au inceput in anul 1984. Constructiei i se imputa lipsa de unitate stilistica si proportiile care ignora modelul clasicist dupa care se orienteaza de fapt.

Lacase de cult si monumente disparute

* Biserica Sf. Nicolae-Sarbi, inceputul secolului al XVI-lea, demolata in 1985.
* Biserica Crangasi (1564) si cimitirul adiacent, distruse in 1986.
* Biserica Alba-Postavari (1568), cu picturi murale de Anton Serafim, demolata in martie 1984.
* Biserica Sf. Nicolae-Jitnita (1590) din Calea Vacaresti, demolata in iulie 1986.
* Cladirea Manastirii Mihai Voda, 1591, demolata in 1984.
* Biserica Spirea Veche, secolul al XVI-lea, reinnoita in secolul al XVIII-lea, demolata in aprilie 1984.
* Biserica Enei (1611), avariata de o macara in timpul lucrarilor de reconstructie dupa cutremurul din 1977 si demolata in primavara aceluiasi an. Acest lacas de cult cu un ansamblu important de pictura murala a fost prima victima a demolarilor regimului ceausist.
* Biserica Sf. Vineri-Hereasca din secolul al XVII-lea, demolata in iunie 1987, doar la cativa ani dupa renovare. Biserica era impodobita cu picturi de Dumitru Belizarie.
* Biserica Sf. Spiridon-Vechi din secolul al XVII-lea, demolata in iulie 1987. in timpul demolarii a fost furata icoana daruita bisericii de catre Patriarhul Silvestru al Antiohiei la 1748.
* Manastirea Cotroceni din 1679, cu biserica din 1598, demolata in 1985.
* Biserica Olteni, ctitorita in 1696, demolata in iunie 1987. in 1821, in timpul luptelor dintre eteristi si otomani, biserica servise arnautilor drept loc de rezistenta si fusese avariata de bombardamente. intre 1863 si 1865 biserica fusese restaurata in stil neogotic[10]. Picturile murale executate de Gheorghe Tattarescu au fost partial distruse, partial furate in timpul demolarii.
* Aripile de nord si de est ale Manastirii Antim (1713-1715), demolate in 1984.
* Manastirea Vacaresti (1716-1722), cea mai insemnata manastire din Bucuresti, demolata intre 1984 si 1987. Dintr-o suprafata de cca 2.500 m² de fresca datand din timpul edificarii au putut fi salvati de catre prof. Dan Mohanu si studentii sai de la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu doar cca 140 m²[11]. Pictura murala care impodobea paraclisul locului de inchinare a voievodului a fost aproape complet distrusa, cu exceptia unor fragmente cu icoane sau scene biblice care au fost probabil furate de muncitorii santierului de demolare.
* Biserica Bradu Staicu, 1726, restaurata in 1875 de arhitectul Al. Freiwald, demolata in octombrie 1987. Odata cu biserica a disparut pilonul mesei altarului, considerat a fi mai vechi decat biserica.
* Biserica Manastirii Pantelimon, 1750, demolata in 1986.
* Casa boiereasca a lui Dinicu Golescu (1777-1830), devenita ulterior resedinta domneasca si completata sub Carol I, intre 1882 si 1885, cu un corp proiectat de catre Paul Gottereau, a fost distrusa in 1927 de un incendiu si inlocuita cu Palatul Regal, ridicat intre 1932 si 1937.
* Biserica Izvor, 1785, demolata in 1984.
* Biserica Sf. Troita-Izvor, 1804, descrisa de Barbu stefanescu Delavrancea in nuvela Hagi-Tudose, demolata in octombrie 1987. Odata cu demolarea au disparut numeroase obiecte de cult.
* Teatrul National, ridicat intre 1846 si 1852 dupa planurile arhitectului Joseph Heft, demolat dupa avariile suferite din cauza bombelor germane din august 1944.
* Cladirile de la sfarsitul secolului al XIX-lea de pe Calea Mogosoaiei.
* Doua corpuri de cladire si capela Institutului Medico-Legal “Prof. Mina Minovici” din 1892, demolate in 1985. Capela din incinta institutiei fusese o opera a arhitectului Paul Petricu. Mare parte din inventarul ei s-a pierdut in timpul demolarii: lambriurile si stranele din stejar sculptat, mozaicul de deasupra intrarii, pictura din absida altarului si vitraliile executate in Franta la inceputul secolului al XX-lea.
* Vilele si blocurile ridicate in perioada interbelica pe Splaiul Independentei, demolate intre 1984 si 1987.
* Biserica Gherghiceanu, 1939, demolata in 1984.
* Biserica Crangasi 2, 1943, demolata in 1982.
* Biserica Margeanului, 1946, demolata in 1981.
* Biserica Doamna Oltea, 1947, demolata in 1986.

Vechi hanuri

Prin arhitectura si marimea lor, hanurile bucurestene reprezentau o atractie pentru calatorii care vizitau Bucurestii. Cateva din hanurile remarcabile prin arhitectura lor:

* Hanul Constantin Voda
* Hanul Manuc
* Hanul cu Tei
* Hanul Bazaca
* Hanul Galben

Universitati
Pentru detalii, vezi articolul Lista universitatilor din Bucuresti vezi articolele [[{{{2}}}]] si [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] si [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] si [[{{{10}}}]].

Universitati de stat:

* Universitatea din Bucuresti
* Academia de Studii Economice
* Universitatea Politehnica Bucuresti
* Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti
* Universitatea Nationala de Arte Bucuresti
* Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti
* scoala Nationala de Studii Politice si Administrative
* Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti
* Universitatea de stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
* Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu

Universitati particulare:

* Universitatea Romano-Americana
* Universitatea Spiru Haret
* Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir
* Universitatea Nicolae Titulescu
* Universitatea Hyperion

Echipe sportive

Fotbal

* FC Steaua
* FC Dinamo
* FC Rapid
* Progresul Bucuresti
* Juventus Bucuresti
* Sportul Studentesc

Rugby

* RC Dinamo
* RC Steaua
* RC Aurel Vlaicu
* RC Olimpia

Baschet

* Dinamo Gealan
* Rapid

Handbal

* Steaua HC
* Dinamo Baumit

Fotbal American

* Bucharest Predators
* Bucharest Warriors

Karate

* C.S. Italo
* C.S. Dinamo

Taekwondo WTF

* C.S. Bushido Taekwondo

Orase infratite

* Iordania Amman, Iordania din 1999
* Turcia Ankara, Turcia
* Grecia Atena, Grecia
* Statele Unite Atlanta, Statele Unite din 1994
* Republica Populara Chineza Beijing, China din 21 iunie 2005
* Ungaria Budapesta, Ungaria din 1997
* Republica Moldova Chisinau, Republica Moldova
* Germania Hanovra, Germania
* Canada Montréal, Canada
* Cipru Nicosia, Cipru din 2004

Bibliografie

Ghiduri turistice

* Arety Anastasescu (ed.): Bucuresti. Ghidul strazilor, Bucuresti: Stadion 1973.
* Dan Berindei s.a.: Bucuresti. Ghid, Bucuresti: Editura Meridiane 1963.
* Dan Berindei, Sebastian Bonifaciu: Bucuresti. Ghid turistic, Bucuresti: Editura Ed. Sport-Turism. 1980.
* Sebastian Bonifaciu, Emanuel Valeriu: Bucurestii de la A la Z, Ghid, Bucuresti: Editura Meridiane 1969.
* Vasile Boroneant: Ghidul muzeelor, Bucuresti; Editura Cinor 1992.
* Bucuresti. Mic indreptar turistic, Bucuresti: Editura Meridiane 1963.
* Bucuresti. Monografie, Bucuresti: Editura Sport Turism 1985.
* Raul Calinescu: Excursii in imprejurimile capitalei, Bucuresti: Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport 1962.
* Silvia Colfescu: Bucuresti. Ghid turistic, istoric, artistic, Bucuresti : Editura Vremea 2001.
* Consiliul Primariei Municipiului Bucuresti (ed.): Bucuresti la a 50-a aniversare a P.C.R., Bucuresti 1971.
* Directia Topografica Militara (ed.): Bucuresti. Ghidul strazilor, Bucuresti 1991.
* Gh. Graur Florescu: Popasuri in imprejurimile Bucurestilor, Bucuresti: Editura Sport Turism 1983.
* Florian Georgescu, si Paul I. Cernovodeanu: Muzeul de Istorie a Orasului Bucuresti, Bucuresti: Sfatul popular al Capitalei R.P.R. 1960.
* Alexandru Ionescu, Dan Emanoil, Constantin Vladescu: Bucuresti. Ghidul strazilor, Bucuresti : Ed. consiliului national pentru educatie fizica si sport 1969.
* Alexandru Ionescu, Constantin Kiriac (ed.): Bucuresti. Ghidul strazilor, coordonare cartografie stefan Pandele, Mircea Vlad, Bucuresti: Editura Sport Turism 1982.
* Ion Iordan: imprejurimile Bucurestilor, ghid turistic, Bucuresti: Societatea R 1992.
* Gheorghe Leahu: Bucuresti. Arhitectura si culoare, pref. de Alexandru Balaci, Bucuresti: Sport Turism 1989.
* Gheorghe Leahu: Lipscanii, centrul istoric al Bucurestilor, Bucuresti: Editura Arta Grafica 1993.
* Hedy Löffler: Bucuresti, cuvint inainte de Ioan Grigorescu ; pagini de istorie de Panait I. Panait, Bucuresti Sport Turism 1984.
* Leon Magdan: Ghidul pelerinului. Bucuresti si imprejurimi, Bucuresti: Editura Sfantul Alexandru 2001.
* George serban: Hoinarind prin Bucuresti, Bucuresti: Editura Meridiane 1968.

Istorie

* Constantin Bacalbasa: Bucurestii de altadata, Bucuresti 1930, reprints Bucurestii de alta data (1878-1884), Bucuresti: Editura Eminescu 1993 si Bucurestii de alta data (1885-1888), Bucuresti: Editura Albatros 2000.
* Victor Bilciurescu: Bucuresti si bucuresteni de ieri si de azi, Bucuresti: Ed. Paideia 2003.
* Mircea Diaconu: in Bucurestii de odinioara, Bucuresti: Bucuresti: Editura Paideia 1998.
* Florian Georgescu (ed.): Istoria orasului Bucuresti, Bucuresti: Muzeul de Istorie a orasului Bucuresti (MIMB) 1965.
* Florian Georgescu, Panait I. Panait, Petre Dache: Muzeul de Istorie a orasului Bucuresti 1921-1971, Bucuresti 1971.
* Constantin C. Giurescu: Istoria Bucurestilor din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre, Bucuresti 1966.
* Emanoil Hagi-Mosco: Bucuresti. Amintirile unui oras, Ziduri vechi. Fiinte disparute, ed. ingrijita de stefan Plesia, Bucuresti: Editura Fundatiei Culturale Romane 1995.
* Ion Ionascu (ed.): Bucurestii de odinioara, Sfatul popular al capitalei, Muzeul de Istorie a orasului Bucuresti (MIMB), Bucuresti : Editura stiintifica 1959.
* Ionel C. Ionita: O “luna” din istoria Bucurestilor, Bucuresti : Arcub, 1998.
* G. I. Ionnescu-Gion, Istoria Bucurescilor, Bucuresti: Socec 1899.
* Nicolae Iorga, Istoria Bucurestilor, Bucuresti 1939.
* Ulysse de Marsillac: Bucurestiul in veacul al XIX-lea, prefata, note si antologie de ilustratii de Adrian-Silvan Ionescu ; traducere din limba franceza de Elena Radulescu, Bucuresti: Editura Meridiane 1999.
* Radu Olteanu, Bucurestii in date si intamplari, Bucuresti 2002.
* Dimitrie Pappasoglu: Istoria fondarii orasului Bucuresti. Istoria inceputului orasului Bucuresti, Bucuresti : Ed. Culturala Gheorghe Marin Speteanu, 2000 (= Memoria Bucurestilor 2).
* Dimitrie Pappasoglu: Istoria fondarii orasului Bucuresti. Capitala Regatului Roman – de la anul 1330 pana la 1850, Bucuresti Ed. Asociatiei Romane pentru Educatie Democratica, 2000.
* George Potra (ed.): Documente privitoare la istoria orasului Bucuresti, vol. 1: 1594-1821, Bucuresti 1961; vol. 2: 1821-1848, Bucuresti 1975; vol. 3: 1634-1800 Bucuresti 1982, Bucuresti: Editura Academiei Republicii Socialiste Romania 1961-1982.
* George Potra: Din Bucurestii de altadata, Bucuresti 1981.
* George Potra: Din Bucurestii de ieri, Bucuresti: Editura stiintifica si Enciclopedica 1990.
* serban Radulescu-Zoner, Beatrice Marinescu: Bucurestii in anii primului razboi mondial, 1914-1918, Bucuresti: Editura Albatros 1993.
* Adrian Rezeanu: Toponimie bucuresteana, Bucuresti: Academia Romana 2003.
* Mihai Tataram: La margine de Bucuresti, Bucuresti: Editura Sport Turism 1983.
* Virgiliu Z. Teodorescu: Cronica bucuresteana 1877-1878, Bucuresti: Editura Ministerului de Interne 1997.
* Nicolae Vatamanu: Istorie Bucuresteana, Bucuresti: Editura Enciclopedica Romana 1973 (= Orizonturi 46).
* Cristian Romano„Iosif Romanov librar,editor si tipograf din Bucuresti in prima jumatate a secolului al- XIX -lea”,in Anuarul Arhivelor Municipiului Bucuresti nr.1/1996.

Impresii de calatorie, memorialistica si eseuri

* Tudor Arghezi: Cu bastonul prin Bucuresti, Bucuresti: Editura pentru literatura 1961.
* Christian d’Auchamp: Bucuresti vazut de un strain, pref. de Amelia Pavel, Bucuresti: Editura Sport Turism 1982.
* Gheorghe Crutescu: Podul Mogosoaiei, povestea unei strazi, Bucuresti: Editura Meridiane 1986 (= Biblioteca de arta 438).
* Catherine Durandin: Bucuresti. Amintiri si plimbari, Pitesti: Paralela 45 2003.
* Rodica Ianasi: Povestea caselor, Bucuresti: Editura Simetria 2000.
* Horia Liman: Timpurile si anotimpurile Bucurestiului, Bucuresti: Editura Tineretului 1960.
* Adrian Majuru: Bucurestii mahalalelor sau periferia ca mod de existenta, Bucuresti: Editura Compania 2003.
* Paul Morand: Bucuresti, trad. de Marian Papahagi si Ion Pop ; Pref. si note de Ion Pop, Cluj: Echinox 2000. (Paul Morand: Bucharest, Paris: Editions Plon 1934, 1935)
* Irina Nicolau, Ioana Popescu: O strada oarecare din Bucuresti, Bucuresti: Nemira 1999. (v. recenzia Gabrielei Trifescu in Observator Cultural Nr. 6, online)
* Constantin Olteanu: File din istoria Bucurestilor. insemnarile unui primar general, Bucuresti: Editura Aldo 2004.
* Alexandru Predescu: Vremuri vechi bucurestene, Bucuresti: Editura pentru Turism 1990.
* Tudor stefanescu: Orasul cu amintiri, Bucuresti: Editura Ion Creanga 1979.
* Lelia Zamani: Bucurestii in sarbatoare, 2 vol., Bucuresti: Editura Cartea de Buzunar 2003.
* Mustafa Balel: Bükres Günleri, Sivas, Türkiye: Eylül Yayınları, 1985.

Imagini

* Aurel Bauh: Bucuresti. album foto, Bucuresti : Editura de Stat pentru Literatura si Arta 1957.
* Bucuresti – Starea orasului, (Bucharest – the Condition of the City), catalog al expozitiei la Sala Dalles Bucuresti 1990.
* Adrian C. Corbu: Bucurestii vechi, documente iconografice, Bucuresti 1936.
* Henri Stahl: Bucurestii ce se duc, cu 93 fotografii originale, Valenii de Munte : Neamul Romanesc 1910, reprint Bucuresti : Do-minoR 2002.
* Gheorghe Leahu: Bucurestiul disparut, Bucuresti: Editura Arta Grafica 1995.

Monumente

* D. Almas, I. Panait: Curtea Veche din Bucuresti, Bucuresti 1974.
* Ansamblul Sala Palatului, Bucuresti: Editura Meridiane 1963.
* Articol Bucarest / Bucharest / Bukarest in catalogul de imagini al expozitiei ICOMOS pro Romania Paris. Londra, München, Budapesta, Kopenhaga, Stockholm 1989/1990, ICOMOS – Journal of the German National Committee 1, p. 31-40.
* Gheorghe I. Cantacuzino: Biserica Marcuta, Bucuresti 2003.
* Vasile Dragut: Dictionar enciclopedic de arta medievala romaneasca, Bucuresti 2000, p. 105-107.
* Florentina Dumitrescu: Biserica Mihai Voda, Bucuresti 1969.
* George D. Florescu: Din vechiul Bucuresti. Biserici, curti boeresti si hanuri dupa doua planuri inedite dela sfarsitul veacului al XVIII-lea , Bucuresti 1935.
* Nicolae Ghica-Budesti: Evolutia arhitecturii in Muntenia si Oltenia. I. inrauririle straine de la origine pana la Neagoe Basarab, in: Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) XX (1927), fasc. 53-54, p. 121-158.
* Nicolae Ghica-Budesti: Evolutia arhitecturii in Muntenia si Oltenia. II. Vechiul stil romanesc din veacul al XVI-lea, in BCMI, XXIII (1930), fasc. 63-66.
* Nicolae Ghica-Budesti: Evolutia arhitecturii in Muntenia si Oltenia. III. Veacul al XVII-Iea, in: BCMI XXV (1932), fasc. 71~74.
* Nicolae Ghica-Budesti: Evolutia arhitecturii in Muntenia si Oltenia. IV. Noul stil din veacul al XVIII-lea, in: BCMI, XXIX (1936), fasc. 87-90.
* Dana Harhoiu: Bucuresti, un oras intre orient si occident (Bucarest, une ville entre orient et occident ), text ro./fr., ed. de Uniunea Arhitectilor din Romania, Bucuresti: Ed. Simetria 1997.
* Aurora Ilies: Biserica Manastirii Coltea, Bucuresti 1969.
* Grigore Ionescu: Bucuresti: Orasul si monumentele sale, Bucuresti 1956.
* Neculai Ionescu-Ghinea: Altare ucise, in: Magazin istoric decembrie 2005, p. 30-32.
* P. E. Miclescu: Monumentele de pe Dealul Patriarhiei, Bucuresti 1967.
* Cristian Moisescu: Biserica Curtea Veche, Bucuresti 1967.
* I. Panait: Hanul Manuc: cercetari arheologice, in: Buletinul Monumentelor Istorice (BMI) 2/1972, p. 3.
* I. Panait: Curtea Domneasca din Bucuresti in secolul al XVI-lea, in: Buletinul Monumentelor Istorice (BMI) 2/1973, p. 3.
* Cornelia Pillat: Biserica Cretulescu, Bucuresti 1969.
* Andrei Pippidi, Bucuresti istorie si urbanism, Bucuresti: ed. Do-minoR, 2002.
* Corina Popa: Manastirea Plumbuita, Bucuresti 1968.
* Corina Popa si Dumitru Nastase: Biserica Fundenii Doamnei, Bucuresti 1969.
* Radu Popa: Mogosoaia. Palatul si muzeul de arta brincoveneasca , Bucuresti: Editura Meridiane 1962.
* George Potra: Istoricul hanurilor Bucurestene, Bucuresti: Editura stiintifica si Enciclopedica 1985.
* Simion Saveanu: Enigmele Bucurestilor, Bucuresti: Editura pentru turism 1973.
* Paul Simionescu, Paul Cernovodeanu: Cetatea de scaun a Bucurestilor, Bucuresti: Editura Albatros 1976.
* Nicolae Stoicescu: Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucuresti, Bucuresti 1961.

[sursa: wikipedia]

You may also like...

1 Response

  1. gneagoe says:

    Cred ca tinerii din ziua de astazi ar trebui sa puna mai mare accent pe pastrarea valorilor nationale.
    Aceasta se poate realiza intr-un fel prin amintirea acestor valori cu ajutorul muzeelor.
    Muzeul Universitatii Politehnica Bucuresti a fost realizat de catre studentii universitatii publicat temporar la adresa
    http://muzeuupb.uuuq.com.
    Pentru sugestii de imbunatatire a site-ului care este doar o macheta puteti scrie un mesaj catre administratorii site-ului in formularul de
    Contact multumim pentru ajutor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *